Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis restituirea dosarului Mătuşa Tamara la parchet pentru că, în anchetarea lui Adrian Năstase nu a fost cerut aviz Parlamentului sau Preşedinţiei, Curtea Constituţională stabilind că acesta este necesar, se arată în motivarea deciziei ÎCCJ.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis restituirea dosarului Mătuşa Tamara la parchet pentru că, în anchetarea lui Adrian Năstase nu a fost cerut aviz Parlamentului sau Preşedinţiei, Curtea Constituţională stabilind că acesta este necesar, se arată în motivarea deciziei ÎCCJ.
INCURCAT. Magistraţii Curţii Supreme au decis restituirea la DNA a dosarului Mătuşa Tamara reţinând că, "întrucât lui Adrian Năstase i se impută o infracţiune ce se pretinde a fi fost comisă în perioada în care era prim ministru şi în exercitarea acestei funcţii acestuia îi sunt aplicabile dispoziţiile legii privind răspunderea ministerială care condiţionează începerea urmăririi penale, de existenţa unui aviz din partea Camerei Deputaţilor, Senatului sau Preşedintelui României". Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, la 30 octombrie 2007, restituirea la Parchet a dosarului, pentru refacerea urmăririi penale. Năstase a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie la 31 mai 2007, fiind acuzat de dare de mită lui Ioan Melinescu, pe care l-a promovat ca şef al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). El a fost învinuit că, în anul 2000, l-a numit pe Melinescu la conducerea Oficiului, printr-o hotărâre de guvern, în schimbul blocării unei lucrări având ca obiect o tranzacţie suspectă, de 400.000 de dolari în contul Danei Năstase. Melinescu a fost şi el acuzat de sustragere sau distrugere de înscrisuri, luare de mită şi divulgare de informaţii. Scandalul mediatic "Mătuşa Tamara" a izbucnit la începutul anului 2006, după publicarea declaraţiilor de avere din 2005 ale demnitarilor. În urma scandalului, Năstase şi-a pierdut toate funcţiile politice, de preşedinte executiv al PSD şi de preşedinte al Camerei Deputaţilor. În luna octombrie, instanţele au decis ca trei dintre dosarele importante, Zambaccian, Loteria şi Rompetrol, să se întoarcă la Parchet. În dosarului "Mătuşa Tamara", avocatul lui Adrian Năstase, Gheorghe Diaconescu, a invocat excepţii de nulitate atât în privinţa actului de sesizare a instanţei, cât şi a urmăririi penale. Diaconescu a arătat că, din actul prin care a fost sesizată instanţa şi prin care au fost trimişi în judecată clientul său şi fostul preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Ioan Melinescu, "reiese, inechivoc, că Adrian Năstase este acuzat de pretinse acte de corupţie comise în exercitarea funcţiei de membru al Guvernului României". Diaconescu a mai amintit şi faptul că "urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite pe durata mandatului şi în exerciţiul funcţiei lor a fost reglementată în Capitolul III al Legii 115/1999 privind responsabilitatea ministerială".Diaconescu a mai explicat că lipsa unor rigori procedurale speciale conduc spre nulitatea actului de sesizare a instanţei şi nulitatea urmăririi penale şi a cerut pentru toate aceste motive trimiterea dosarului "Mătuşa Tamara" înapoi la DNA pentru refacerea anchetei.
ACUZE. Potrivit rechizitoriului dosarului "Mătuşa Tamara", în cursul lunii noiembrie 2000, Ioan Melinescu, în acea perioadă membru al Plenului Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, l-a contactat, cu sprijinul lui Ristea Priboi, învinuit în dosar, şi al altei persoane, devenit denunţător, pe Adrian Năstase, deputat în Parlamentul României la acea vreme, căruia i-a comunicat că, în cadrul instituţiei în care îşi desfăşura activitatea, se află în lucru, cu propunere de informare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o lucrare având ca obiect depunerea în numerar a unei sume de 400.000 de dolari, într-un cont deschis la Creditanstalt Austria – actualmente HVB Bank – având ca titular pe Dana Năstase. Cu această ocazie, spun procurorii, Ioan Melinescu i-a promis lui Adrian Năstase că va bloca lucrarea până după alegerile din decembrie 2000, sugerând că acest dosar trebuie să dispară. Adrian Năstase s-a declarat de acord cu propunerea respectivă, spunând că urmăreşte această finalitate, se arată în rechizitoriul DNA. În consecinţă, arată procurorii, Ioan Melinescu i-a promis lui Adrian Năstase că-i va face "cadou" dosarul respectiv, opinând, totodată, că preşedintele de atunci al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, Adrian Cucu, ar trebui schimbat din funcţie, întrucât intenţiona să informeze Parchetul referitor la lucrarea menţionată. Procurorii au stabilit că, după numirea, la data de 28 decembrie 2000, în funcţia de prim-ministru, Adrian Năstase a determinat, în prima şedinţă de guvern, emiterea H.G. nr.1399/30.12.2000, pe care a şi semnat-o, prin care Adrian Cucu a fost revocat din funcţia de preşedinte al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor iar în locul lui a fost numit Ioan Melinescu. Prin aceeaşi hotărâre de gurvern a fost revocat şi unul dintre membrii Plenului (care se ocupa de coordonarea verificărilor legate de provenienţa şi circumstanţele depunerii sumei de 400.000 de dolari în contul Danei Năstase). Ulterior, "abuzând de prerogativele ce-i erau conferite, precum şi de lipsa unor reglementări stricte cu privire la circuitul lucrărilor în cadrul Oficiului, Ioan Melinescu a sustras lucrarea nr. S3439/1999 (care o viza pe Năstase Daniela), şi a înmânat-o, în prezenţa denunţătorului, lui Ristea Priboi, consilier al primului ministru Năstase Adrian, cu scopul de a-i fi remisă acestuia din urmă", se arată în comunicatul DNA. Cercetările efectuate în cauză au relevat că întrevederile şi discuţiile purtate între Ioan Melinescu, Ristea Priboi şi Adrian Năstase, la care a participat şi denunţătorul s-au desfăşurat fie în biroul lui Ristea Priboi, fie la cabinetul lui Adrian Năstase. Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că verificările cu privire la provenienţa sumei de 400.000 de dolari ajunsă în contul Danei Năstase, efectuate de ONPCSB (sub coordonarea acelui membru al plenului care avea să fie demis prin HG de Năstase Adrian) au stabilit că veniturile nu justificau suma depusă. Circumstanţele depunerii sumei de 400.000 de dolari de către o altă persoană, în contul Danei Năstase şi justificarea provenienţei acestor bani şi a scopului plăţii au ridicat semne de întrebare cu privire la legalitatea tranzacţiei. Conform unui contract de vânzare-cumpărare anexat de către depunător reieşea că suma de 400.000 de dolari, depusă în numerar, provenea din vânzarea unor bijuterii, tablouri, papirusuri şi a altor bunuri de valoare de către mătuşa Danei Năstase, Tamara Cernasov, care avea împuternicire în contul personal al Danielei Năstase deschis la Bank Austria Creditanstalt, se mai arată în comunicatul DNA. Conform contractului respectiv, 11 tablouri semnate de pictori ca Tonitza, Baba, Rousseau, Iser, Popescu, Băncilă, Baraschi, Vermont, trei manuscrise englezeşti pe pergament din perioada 1784-1827, vase Doum Nancy şi Lalique, obiecte valoroase de mobilier şi 30 piese bijuterii aur totalizând circa 600 grame s-ar fi aflat în apartamentul de bloc al Tamarei Cernasov, în vârstă de 91 de ani, care locuia singură. Potrivit DNA, dovezi certe că aceste bunuri s-au aflat în posesia şi proprietatea vânzătoarei nu există însă, întrucât aceasta nu a prezentat notarului public niciun document care să ateste dobândirea bunurilor respective, ci numai o declaraţie de bună credinţă. Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a sesizat, la data de 18 ianuarie 2006, organele de urmărire penală cu privire la dispariţia lucrării nr.S3439/1999.
Citește pe Antena3.ro
