Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
12:51 • Tribunalul Bucureşti a admis cererea de înregistrare a Partidului Civic Maghiar în Registrul Partidelor Politice din România.
Tribunalul Bucureşti a admis, marţi, cererea de înregistrare a Partidului Civic Maghiar în Registrul Partidelor Politice din România.
Hotărârea poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti, de procuror sau de către Partidul Solidarităţii Democratice pentru Egalitate de şanse şi o Societate mai Bună, în calitate de intervenient.
La termenul anterior, procurorul de şedinţă a pus în discuţie faptul că denumirea formaţiunii apare tradusă şi în limba maghiară. Acesta a spus că, potrivit articolului 13 din Constituţie, limba oficială a statului este cea română. În afară de acest aspect, reprezentantul Ministerului Public nu a avut nimic de obiectat cu privire la demersul de dobândire a statultului juridic.
Avocatul Doru Costea a spus, la rândul său, că "atâta vreme cât minorităţilor naţionale le este permisă constituirea unor partide politice, este normal ca ele (partidele - n.red. ) să se bucure de toate drepturile conferite de legile privitoare la acele minorităţi".
Avocatul a arătat că prin articolul 14 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului se interzice discriminarea pe criterii etnice sau de limbă.
Faţă această situaţie, toţi membrii fondatori prezenţi în sala de judecată au admis, în subsidiar, să renunţe la traducerea titulaturii în limba maghiară şi au lăsat la aprecierea instanţei acest aspect.
Prima dată, instanţa a hotărât amânarea luării unei decizii în 13 decembrie anul trecut, atunci magistraţii susţinând că nu au avut timp să analizeze statutul partidului. A doua oară, în 10 ianuarie, decizia a fost din nou amânată din cauza depunerii la dosar a unei cereri de intervenţie. Atunci, preşedinţii a 11 organizaţii locale ale Uniunii Civice Maghiare au semnat un comunicat în care ameninţau cu proteste de stradă, în faţa Tribunalului Bucureşti ,în cazul în care la înfăţişarea din 24 ianuarie nu va exista o dezbatere pe fond privind cererea de înregistrare a Partidului Civic Maghiar.
La sfârşitul lunii noiembrie 2007, Uniunea Civică Maghiară a depus la Tribunalul Bucureşti documentaţia necesară pentru înregistrarea Partidului Civic Maghiar.
Analiza listelor cu semnăturile de susţinere depuse pentru înfiinţarea şi înregistrarea Partidului Civic Maghiar a fost finalizată în luna octombrie, după care a urmat elaborarea variantei finale a statului PCM. UCM a adunat din 18 judeţe şi din Bucureşti circa 27.000 de semnături.
Conform liderilor UCM, Partidul Civic Maghiar se doreşte a fi o alternativă la UDMR şi principalul obiectiv al acestei formaţiuni politice este câştigarea autonomiei Ţinutului Secuiesc.
În prezent, în Transilvania există 12 organizaţii teritoriale ale UCM, liderii Uniunii susţinând că urmează să fie înfiinţate noi filiale în zonele în care trăiesc maghiari.
Hotărârea poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti, de procuror sau de către Partidul Solidarităţii Democratice pentru Egalitate de şanse şi o Societate mai Bună, în calitate de intervenient.
La termenul anterior, procurorul de şedinţă a pus în discuţie faptul că denumirea formaţiunii apare tradusă şi în limba maghiară. Acesta a spus că, potrivit articolului 13 din Constituţie, limba oficială a statului este cea română. În afară de acest aspect, reprezentantul Ministerului Public nu a avut nimic de obiectat cu privire la demersul de dobândire a statultului juridic.
Avocatul Doru Costea a spus, la rândul său, că "atâta vreme cât minorităţilor naţionale le este permisă constituirea unor partide politice, este normal ca ele (partidele - n.red. ) să se bucure de toate drepturile conferite de legile privitoare la acele minorităţi".
Avocatul a arătat că prin articolul 14 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului se interzice discriminarea pe criterii etnice sau de limbă.
Faţă această situaţie, toţi membrii fondatori prezenţi în sala de judecată au admis, în subsidiar, să renunţe la traducerea titulaturii în limba maghiară şi au lăsat la aprecierea instanţei acest aspect.
Prima dată, instanţa a hotărât amânarea luării unei decizii în 13 decembrie anul trecut, atunci magistraţii susţinând că nu au avut timp să analizeze statutul partidului. A doua oară, în 10 ianuarie, decizia a fost din nou amânată din cauza depunerii la dosar a unei cereri de intervenţie. Atunci, preşedinţii a 11 organizaţii locale ale Uniunii Civice Maghiare au semnat un comunicat în care ameninţau cu proteste de stradă, în faţa Tribunalului Bucureşti ,în cazul în care la înfăţişarea din 24 ianuarie nu va exista o dezbatere pe fond privind cererea de înregistrare a Partidului Civic Maghiar.
La sfârşitul lunii noiembrie 2007, Uniunea Civică Maghiară a depus la Tribunalul Bucureşti documentaţia necesară pentru înregistrarea Partidului Civic Maghiar.
Analiza listelor cu semnăturile de susţinere depuse pentru înfiinţarea şi înregistrarea Partidului Civic Maghiar a fost finalizată în luna octombrie, după care a urmat elaborarea variantei finale a statului PCM. UCM a adunat din 18 judeţe şi din Bucureşti circa 27.000 de semnături.
Conform liderilor UCM, Partidul Civic Maghiar se doreşte a fi o alternativă la UDMR şi principalul obiectiv al acestei formaţiuni politice este câştigarea autonomiei Ţinutului Secuiesc.
În prezent, în Transilvania există 12 organizaţii teritoriale ale UCM, liderii Uniunii susţinând că urmează să fie înfiinţate noi filiale în zonele în care trăiesc maghiari.
- Mediafax
Citește pe Antena3.ro
