Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un grup de oameni de ştiinţă norvegieni a descoperit pe teritoriul Federaţiei Ruse un bazin care, în timpul erei glaciare, ar fi adăpostit, în două perioade diferite, două lacuri uriaşe.
Un grup de oameni de ştiinţă norvegieni a descoperit pe teritoriul Federaţiei Ruse un bazin care, în timpul erei glaciare, ar fi adăpostit, în două perioade diferite, două lacuri uriaşe.
Uriaşul bazin – de aproximativ 800 de kilometri (mult mai mare decît Lacul Superior, cea mai mare întindere de apă din Marile Lacuri) – a fost descoperit, după aproximativ 13 ani de cercetări, în nord-vestul Rusiei, după o serie de expediţii ale oamenilor de ştiinţă norvegieni. La aproximativ o sută de kilometri de oraşul Kotlas, cercetătorii au găsit acest bazin impresionant pe fundul căruia se află sedimente provenite de la un lac vechi. “Apele probabil că au existat aici în două perioade din timpul erei glaciare. Am găsit sedimente provenite din delta unui rîu, dovezi care ne-au arătat că cel mai vechi dintre cele două lacuri s-a format în urmă cu aproximativ 65.000 de ani”, spune geologul norvegian Eiliv Larsen. Oamenii de ştiinţă spun totodată că în ultima parte a erei glaciare lacul a fost înconjurat de blocuri mari de gheaţă şi, treptat, el s-a topit şi s-a retras. În prezent, cercetătorii conduşi de geologul Larsen încearcă să determine natura şi originea sedimentelor găsite în regiune. Totodată, ei şi-au propus să afle şi ce influenţă a avut acest lac asupra mediului înconjurător. Larsen este de părere că uriaşa întindere de apă care a existat odinioară în bazinul din Rusia de astăzi a afectat în mod deosebit nivelul mării atunci cînd gheaţa din jur s-a topit, apele retrăgîndu-se în Oceanul Arctic.
PROIECTUL MEGAPOLI, CONSTRUIT ÎN EUROPA
Europenii se îngrijesc tot mai mult de calitatea aerului pe care îl respiră. Parisul, Londra, Berlinul sînt cîteva dintre metropolele europene care vor intra în curînd în rîndurile capitalelor “verzi”, după ce autorităţile franceze, britanice şi germane au acceptat construirea în aceste oraşe a unui proiect ecologic extrem de ambiţios. Este vorba de MEGAPOLI, care se dezvoltă în prezent în Beijing, Mumbai, New York şi Tokyo şi care constă în construirea unor modele regionale de poluare a aerului în regiunile urbane cu peste cinci milioane de locuitori. În colaborare cu 24 de parteneri non-europeni, 23 de organizaţii de cercetare din 11 ţări ale bătrînului continent, oamenii de ştiinţă încearcă să realizeze o hartă a expunerii potenţiale la aerosoli şi particule nocive şi să îmbunătăţească planurile urbane ale oraşelor sus-amintite. Ideea proiectului, ale cărui costuri au fost estimate la trei milioane de euro, constă într-o mai bună conştientizare a impactului pe care megaoraşele – aflate în continuă dezvoltare – îl au asupra mediului înconjurător şi al climei.
DREPTUL LA HRANĂ, UN DREPT FUNDAMENTAL
Preţurile explozive la alimente îi obligă pe oameni să renunţe la dreptul de a se hrăni, spune Olivier De Schutter, expert ONU pe probleme de alimentaţie. Lipsa hranei şi criza pe care aceasta a generat-o ar trebui să dea de gîndit marilor puteri, al căror rol hotărîtor constă în rezolvarea problemei din perspectiva drepturilor omului, a declarat De Schutter, la Geneva. Preţurile extrem de mari sînt încurajate, între altele, de speculaţiile existente pe piaţă la alimentele de bază, iar cea mai mare problemă o reprezintă, la ora actuală, faptul că ţările dezvoltate poartă discuţii tot mai intense despre obţinerea biocombustibililor din plante, care ar trebui crescute pentru consumul uman.
“FLORI... DIN CENUŞĂ UMANĂ”
Într-un spital din Salem, statul american Oregon, cenuşa unor pacienţi care au murit între 1883 şi 1970, nerevendicată de nimeni, s-a transformat, în timp, în “flori de mucegai”. Depozitate în diverse încăperi întunecoase şi prăfuite ale spitalului de stat Oregon din Salem şi expuse la inundaţii, cutiile metalice umplute cu cenuşă şi însemnate cu simple numere (care reprezintă identitatea persoanei demult decedate) au trecut printr-o serie de reacţii chimice uimitoare, schimbîndu-şi culoarea şi chiar forma. Deşi nimeni nu vorbeşte despre acest fenomen – doar personalul principal al spitalului are acces în zona de depozitate, reacţiile chimice dintre cenuşă, umiditate, cutiile de cupru şi sigiliile de plumb au început, în timp, să capete culoare – de la albastru strălucitor la verde intens, scrie publicaţia online New Scientist.
