Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cercetătorii de la Universitatea din Manchester, Marea Britanie, au studiat medicamentele egiptene şi au ajuns la concluzia că acestea erau la fel de eficiente ca unele medicamente folosite în zilele noastre, anunţă Orlando Sentinel.
Cercetătorii de la Universitatea din Manchester, Marea Britanie, au studiat medicamentele egiptene şi au ajuns la concluzia că acestea erau la fel de eficiente ca unele medicamente folosite în zilele noastre, anunţă Orlando Sentinel. Conform cercetătoarei Jackie Campbell, de la Centrul de Egiptologie Biomedicală al Universităţii din Manchester, egiptenii au lăsat în urmă înregistrări farmaceutice scrise pe papirusuri în limbi de mult uitate. “Nu sunt lingvist, aşa că m-am folosit de ştiinţă pentru a identifica reţetele descoperite”, a declarat Jackie Campbell. Primul pas a fost identificarea existenţei plantelor din reţete în flora Egiptului din acele timpuri. Apoi, medicamentul era testat farmaceutic pentru a se stabili dacă funcţiona asupra afecţiunilor pentru care era prescris. Din patru papirusuri, cercetătorii au analizat, timp de cinci ani, 1.000 de reţete datând din perioada 1850 î.Hr. – 1200 î.Hr. La finalizarea testelor au descoperit 284 de ingrediente, din care 134 de specii de plante, 24 animale şi 28 de minerale care într-adevăr vindecă afecţiunile pentru care erau prescrise. Dintre mumiile egiptene, Asru este una încă foarte cunoscută. În timpul vieţii, în secolul al VIII-lea î.Hr., era celebră pentru cântecele închinate în templul lui Amun din Karnak. Astăzi este faimoasă pentru multitudinea de boli de care suferea. Deşi a trăit până după 60 de ani, Asru nu era tocmai o femeie sănătoasă. Cercetări efectuate pe mumia sa au scos la iveală boli ca: artrită, pneumoconiosis, cauzat de respirarea nisipului, osteoartrită, deplasare de disc, paraziţi intestinali şi posibil diabet. Nici o vrajă n-o putea ţine în viaţă până la 60 de ani. Se pare însă că medicul său personal avea în mânecă avantajul a 1.000 de ani de farmacologie strânşi într-o carte de tratamente. Unele dintre ingredientele folosite în medicamente nu au fost traduse bine, altele se pare că nu existau. Acestea nu vor fi identificate niciodată. Dar din cele recunoscute se pare că majoritatea au proprietăţi curative. (A.Z.)
Mobilitate neanderthaliană
Analiza unui dinte vechi de 40.000 de ani, descoperit în sudul Greciei, sugerează faptul că neanderthalienii erau mai mobili decât s-a crezut până acum, anunţă Associated Press, preluat de Yahoo. Dintele, singura rămăşiţă a neanderthalienilor descoperită în Grecia, demonstrează faptul că omul preistoric şi-a petrecut o parte din viaţă departe de zona în care s-a stins. Descoperirea a fost realizată de o echipă de cercetători de la Institutul de Antropologie Evoluţionară Max Planck din Leipzig, Germania, şi demonstrează că aşezările umane neanderthaliene erau mai organizate şi mai întinse decât se credea.
Mine peruane
O mină veche de 2.000 de ani descoperită în înălţimile Munţilor din Peru demonstrează că populaţiile arhaice din Anzi extrăgeau minereu de fier încă dinaintea formării Imperiului Inca, anunţă National Geographic. Mina se află în sudul Peru, în regiunea locuită cândva de cultura antică Nasca, şi poate oferi indicii cercetătorilor în privinţa folosirii fierului de către populaţia cunoscută pentru desenele imense din Deşertul Nasca, designul sistemelor de irigaţii şi pentru oalele frumos colorate, împodobite cu imagini de plante, animale şi simboluri religioase complexe. Ipoteza principală este că populaţia Nasca folosea mineralele roşii pentru pictarea ceramicii.
Monumente incendiate
Poliţia sud-coreeană a arestat săptămâna trecută un pensionar care a mărturisit că a ars o poartă veche de 600 de ani, considerată comoara naţională numărul unu, anunţă Reuters. Marea Poartă de Sud este cea mai veche structură din lemn din Seoul. A rezistat la numeroase invazii, ocupaţii coloniale şi una dintre puţinele structuri istorice care au rămas în picioare în capitală după războiul coreean dintre 1950 şi 1953. “A fost acum ruinată în şase ore, din cauza lipsei noastre de atenţie”, a afirmat ziarul local JoongAng Ilbo. Majoritatea celor care au văzut rămăşiţele fumegânde ale porţii au arătat cu degetul spre politicieni, birocraţi, pompieri şi poliţie, pentru că au dat greş în a proteja un monument de o asemenea însemnătate naţională.
Moarte elucidată
Oamenii de ştiinţă italieni au reuşit să ridice toate bănuielile care planau asupra morţii lui Napoleon, anunţă Reuters. Conform legendei, Napoleon ar fi fost ucis de fapt de gărzile britanice. Actul oficial declară cancer stomacal drept cauză a morţii, însă teoriile asasinării nu au întârziat să apară. Motivul asasinării? Împiedicarea lui Napoleon să revină la putere. Ceea ce a dat naştere acestor teorii a fost nivelul ridicat de arsenic descoperit în corpul său. Cercetătorii de la Institutul Naţional de Fizică Nucleară al Universităţii din Pavia au lămurit această problemă: Napoleon nu a murit din cauza otrăvirii cu arsenic. Acesta avea din copilărie un nivel ridicat de arsenic în sânge din cauza vopselelor de păr ce conţineau o cantitate mare de substanţă toxică. Mostrele prevelate de la persoane care au trăit în anii 1800 conţineau de 100 de ori mai mult arsenic decât valoarea întâlnită astăzi în organism.
Existenţă confirmată?
Noi săpături arheologice realizate în Essex, Marea Britanie, au scos la iveală o serie de morminte datând din anii 40-60 d.Hr. Cel puţin unul dintre ele se pare că aparţine unui druid, anunţă Discovery News. “Druizii erau specialişti în ritualuri, care efectuau sacrificii umane, jucau rolul judecătorilor în cadrul disputelor şi învăţau oamenii despre transmigraţia sufletului – când mori, sufletul este transmis unei alte fiinţe vii”, a făcut o descriere a personajelor încă puţin cunoscute arheologul britanic Mike Pitts, care s-a ocupat cu studierea textelor romane care menţionează druizii. În camera mortuară din lemn, arheologii au descoperit un şirag de mărgele, o mantie prinsă cu broşe, instrumente chirurgicale, un joc aşezat atent cu piesele în mişcare şi rămăşiţe umane incinerate. Instrumentele chirurgicale includeau bisturie din fier şi aliaj de cupru, un fierăstrău chirurgical, ace, un forceps şi un cateter.
