Vineri 13

Pisica neagră care-ţi taie calea, ghinioanele care se ţin lanţ marţi, 13, şi vineri, 13, oglinda spartă, ochiul stâng care se zbate...? Sunt toate acestea piază rea sau e doar mintea noastră care ne joacă feste?

Atestat în secolul I î.Chr., termenul „superstiţie” desemna iniţial credinţa în teamă sau în magie, în idei străine sau fantastice, potrivit istoricului roman Titus Livius şi al poetului roman Publius Ovidius Naso. Aproximativ 100 de ani mai târziu, superstiţia căpăta conotaţii religioase, iar în evul mediu european ea era considerată ca fiind o credinţă care contravenea creştinismului sau provenea din afara lui.

Un studiu realizat recent de Centrul pentru gestionarea stresului şi Institutul de cerce­tare a fobiilor din Asheville (SUA) arăta că tranzacţiile americane pierd în fiecare zi de vineri, 13, între 800 şi 900 milioane de dolari din cauza... superstiţioşilor, care nu vor nici în ruptul capului să facă afaceri într-o asemenea dată năpăstuită. Unii oameni de ştiinţă susţin că superstiţiile sunt doar gânduri negre care ies din când în când la iveală, ele neavând fundament ştiinţific. Malefică sau nu, în funcţie de propriile convingeri, ziua de vineri, 13, a fost în câteva cazuri extrem de neplăcută.

De ce tocmai vineri – când de­numirea acestei zile derivă de la Venus, zeiţa dragostei la romani (care a dat numele celei de-a şasea zi a săptămânii, „dies Veneris”, duminica fiind prima zi)? De ce tocmai 13? La unele popoare, 13 este consi­derat un număr cu ghinion din timpuri atât de vechi, încât nimeni nu le poate determina cu exactitate. În India, nu se vor aşeza niciodată 13 persoane în jurul unei mese, deoarece se consideră că unul dintre aceşti oameni va muri în anul care va urma. Chinezii şi egiptenii considerau că 13 este un număr norocos. Pentru vechii egipteni, viaţa era o continuă căutare spre ascensiunea spirituală – omul parcurgea 12 paşi în timpul vieţii şi un al 13-lea după moarte. Moarte care era mai degrabă o transformare glorioasă care oferea acces la viaţa eternă.

În SUA, numeroase oraşe nu au străzi sau bulevarde cu numărul 13 şi nu puţini sunt cei care cred că dacă numele şi prenumele unui om însumează 13 litere, atunci el este vizat de ghinion până la sfârşitul vieţii. Potrivit cercetătorilor, 21 de milioane de ame­ricani cred în superstiţii, iar când vine vorba despre vineri, 13, sau marţi, 13, ei preferă să facă orice altceva în afară de afaceri, mers la birou, luat masa în oraş, legări de cununii, călătorii cu avionul etc. Un studiu publicat în 1993 în revista British Medical Journal arăta că accidentele rutiere produse în zile de vineri, 13, au trimis în spital mult mai mulţi răniţi decât accidentele petrecute în alte zile de vineri.

Cei patru autori ai studiului, membri ai Departamentului de Sănătate Publică din West Sussex, au ajuns la concluzia că persoanele care se tem de vineri, 13, ar trebui mai degrabă să stea acasă în această zi fatidică decât să ajungă în spital din cauza vreunei nenorociri.

Numeroşi cercetători consideră că fobia legată de vineri, 13, este mai degrabă un fenomen modern exacerbat în secolul al XX-lea. Unii dintre susţinătorii acestei idei arată că în ediţia din 1898 a voluminosului Dicţionar de fraze şi legende (adunat şi publicat de E. Cobham Brewer) nu există nici o asociere între ziua de vineri şi numărul 13, dar se aminteşte de „Vineri, o zi nefericită” şi „Ghinionistul 13”. În 2004, când publica lucrarea „13: Povestea celei mai populare superstiţii din lume”, autorul Nathaniel Lachenmeyer susţinea că asocierea dintre vineri şi 13 datează din anul 1907, dintr-un roman al cărui titlu era „Vineri, 13”. Romanul, care s-a vândut bine la acea dată, descria acţiunile murdare de la bursa de valori.

Potri­vit lui Lachenmeyer, cititorii au preluat titlul şi l-au asociat cu o fobie neexistentă până la acel moment în lumea reală.
Astăzi, părerile continuă să fie împărţite. Unii au dat o denumire fricii de vineri, 13 - parasckevidekatriafobia -, şi consideră că ea ar trebui luată în seamă la modul cel mai serios. Alţii spun că istoria îşi spune cuvântul şi demonstrează cât de rele sunt zilele de vineri, 13:

Citește pe Antena3.ro

Blocaj la negocierile pentru Guvern. Surse: Nu s-au înțeles pe împărțirea ministerelor

În data de 13 octombrie a anului 1307, care a picat într-o vineri, ofiţerii regelui Filip al IV-lea al Franţei au arestat mii de templieri (cavaleri, călugări etc.), inclusiv pe Marele Maestru de Molay şi i-au forţat să-şi mărturisească păcatele – erau acuzaţi de erezie, blasfemie, obscenităţi şi practici homosexuale. După aproximativ şapte ani, cel puţin 100 de templieri au fost omorâţi cu bestialitate, deşi acuzaţiile împotriva lor nu fuseseră probate.

La 13 august 1521, tot într-o zi de vineri, conchistadorul Hernan Cortes l-a capturat pe Cuauthemoc, liderul aztec al oraşului-stat Tenochtitlan (ruinele acestei aşezări se găsesc în prezent în centrul capitalei mexicane, Ciudad de Mexico). Gestul lui Cortes marchează sfârşitul imperiului aztec, Tenochtitlan devenind oraş controlat de spanioli, potrivit Muzeului Naţional de Istorie Americană Smithso­nian.
Vineri, 13 septembrie, 1940, cinci bombe au lovit Palatul Buckingham (Londra) şi i-au distrus capela. Atacul făcea parte din campania Blitz pe care Adolf Hitler a lansat-o împotriva Marii Britanii în perioada 7 septembrie 1940-10 mai 1941.

În ziua de 13 iunie 1952, care a picat într-o vineri, un avion DC-3 aparţinând Armatei suedeze a dispărut deasupra apelor internaţionale ale Mării Baltice. Una dintre cele două aeronave de salvare trimise să recupereze echipajul a fost atacată de forţele sovietice. Patru decenii mai târziu, Aviaţia sovietică avea să recunoască faptul că în acea zi „fatidică” a doborât avionul DC-3 cu opt persoane la bord.
În doar o zi - de vineri, 13, în anul 1970 -, 300.000 de oameni au fost spulberaţi într-o furtună extrem de violentă care s-a abătut asupra oraşului Chittagong din Bangladesh. Ulterior, inundaţiile au provocat moartea a unui milion de oameni în Delta Gangelui.

Superstiţii acceptate
Dacă ai încredere în noroc, atunci vei avea noroc, spun psihologii de la Universitatea Cologne (Germania) într-un studiu publicat în prima parte a lui 2010 în Psychological Science. Experţii spun că simplul gest al degetelor încru­cişate, gândul că poţi reuşi în orice condiţie sau purtatul unui obiect de la o persoană dragă pot urni Universul din loc. Adică pot pune în mişcare nişte motoare nevăzute care ne ajută să răzbim în viaţă mult mai uşor ca atunci când nu am avea aceste „accesorii” asupra noastră.