Prorocitorii sfarsitului lumii, cu diversele sale termene, nu au castigat niciodata prozeliti in randul oamenilor de stiinta. Insa un alt fel de sfarsit al lumii, asa cum o stim, s-ar putea produce mai curand de cat ne-am fi asteptat.
Gruparea Anonymous a lansat, recent, o amenintare uimitoare: pe 31 martie 2012, vom inchide intregul internet. Hackerii gruparii au dat chiar indicii despre cum vor realiza operatiunea 'Blackout' (Stingerea): prin dezactivarea marilor servere DNS (de la Domain Name Service – Serviciul Numelor de Domenii de Internet).
Celor care au ridicat din umeri cu scepticism, profesorul Adam Woodward, de la catedra de informatica a Universitatii Surrey, le raspunde, intr-un articol publicat de BBC News: 'Niciodata nu spune niciodata'. Woodward explica de ce este posibila inchiderea internetului.
Serverele DNS sunt cele care convertesc adresa de internet pe care o introduci in browser (de exemplu, www.jurnalul.ro sau, mai simplu, jurnalul.ro) in succesiunea de cifre si puncte prin care sunt codificate adresele de internet, adica IP-urile. Asadar, serverele DNS functioneaza ca un fel de carte de telefoane a internetului. Impiedicand accesul la 'cartea de telefoane', scoti din functiune internetul, spune specialistul britanic.
DNS-urile au o structura de tip arbore. La varful 'coronamentului' sunt 13 servere principale, care 'vorbesc' cu servere secundare, acestea cu cele tertiare si tot asa. Daca cineva are reusi sa dezactiveze cele 13 servere principale sau chiar doar cateva dintre acestea, accesarea adreselor de internet nu ar mai fi posibila.
Locatia serverelor principale nu este un secret. Fiecare dintre cele 13 servere se afla in tari diferite, administrate de organizatii diferite, care folosesc tehnologii diferite.
Ca atare, la prima vedere, pare improbabil succesul unui atac concertat, de tip DDOS (de la Distributed Denial Of Service), care presupune atacarea serverelor cu un numar imens de solicitari false, pana la punctul la care serverele nu mai pot procesa solicitarile obisnuite.
Insa, dincolo de faptul ca procedura a fost folosita, cu succes, impotriva serverelor Google si Interpol, este posibil ca hackerii sa exploateze exact structura DNS pentru a genera un protocol sinucigas. In opinia lui Adam Woodward, vulnerabilitatea DNS este ca genereaza mai multa informatie decat este solicitata. Bombardand serverele DNS cu solicitari de IP-uri false, hackerii le vor obliga sa inunde reteaua cu o imensa cantitate de informatie inutila, blocand-o. Desi vulnerabilitatea este cunoscuta de mai multi ani de zile, majoritatea serverelor nu au fost reconfigurate, pentru a rezista unui asemenea atac, confirma alti specialisti consultati de Woodward.