"Pandemia ne-a dat o lecție atunci când piețele agroalimentare au fost închise. Ne-am trezit că inclusiv la APIA, în 2020, am reușit să depunem online cererile de plată pe suprafață. S-a demonstrat că se poate dacă există voință politică și administrativă. Cred că trebuie să trecem la o nouă etapă, ne obligă și noua politică agricolă comună.
Schemă de ajutor de stat de până la 20% din valoare producției
Eu am un proiect de suflet pe care domnul ministrul al Agriculturii și-a asumat că îl va pune în aplicare. Este vorba de o schemă de ajutor de stat pe ambalare, sortare, etichetare și transport la legume, fructe și cartof, în care vom acorda 100.000 de euro/an dar nu mai mult de 20% din valoarea producției comercializată pentru producătorii individuali și cooperative. Și pentru grupuri de producători 300.000 de euro.
Dacă un fermier, de exemplu, vinde marfă de 100.000 de lei primește 20.000 de lei ca schemă de ajutor de stat din partea Ministerului Agriculturii. Normele de aplicare le va face Ministerul Agriculturii. Va fi nevoie de condiții minimale. Cred că asta este soluția, apropo de creșterea competitivității producătorilor noștri. Putem să discutăm de piețe volante în weekend, în aglomerările urbane mari.
Am făcut o mare greșeală aducând hipermarketurile în centrul orașelor, și comerțul de proximitate a dispărut. Și vedem cu ce ne confruntăm din perspectiva accesului la piață. În Franța, în regiunea Auvergne, primarul din Clermont Ferrant a spus foarte clar că el dă autorizație de construire de un supermarket doar când 90% din totalul produselor agroalimentare de pe raft vin din regiunea respectivă. Acesta este mecanismul pe care ei l-au gândit ca să-și protejeze producătorul local.
Mai am un proiect la fel de important, se numește Dor, o schemă de certificare voluntară pe care cred că toți producătorii din baza de dată din Alexandria ar putea să intre în această schemă de certificare și să etichetezee produsele.
Avem un consumator care începe să fie sensibil la ceea ce înseamnă produs local și trebuie să încurajăm foarte mult acet lucru. Cred că o parte putem să vindem în stare proaspătă, expusă pe tarabă dar o parte atunci când îi vom asocia pe fermieri putem să vindem volume mai mari și atunci și perisabilitățile sunt mai mici.
Nu cred că aprozarul deschis de stat poate fi funcțional dar Casa Unirea este o soluție
Trebuie să trecem și în zona de depozite. În PNRR, din păcate, în 2020 aveam depuse 8 depozite regionale, în bazinele legumicole unde se pretau aceste depozite. N-au fost introduse în PNRR dar există o soluție.
Casa Unirea are 15 milioane de euro din cele 20 de milioane, pe care le-a avut inițial, în 2018. Nu cred că aprozarul deschis de stat poate fi funcțional. Cred că inițiativ privată trebuie să gestioneze tot comerțul dar Casa Unirea poate să facă asociere cu grupurile și organizațiile de producători pe depozitare, să identificăm unde avem nevoie de depozite. Să investească cele 15 milioane și să nu le toace pe salarii și pe tot felul de sinecuri politice, parașutați pe acolo. Și apoi să se retragă și feremierii să-și poată gestiona acele depozite, și să crească în volume și în competitivitate.
Avem o cantitate importantă de tomate dar importăm din China
Din perspectiva finanțărilor, în PNRR avem conceptul de la furcă la furculiță foarte bine clarificat. Și avem finanțări și în zona de tânăr fermier, care nu este doar instalare, este și achiziție de echipamente și utilaje, avem și în zona de procesare.
Nu trebuie să neglijăm faptul că avem o cantitate importantă, de exemplu de tomate. România este un importator net de past de tomate din China, în condițiile în care o mare parte din marfa pe care producătorii noștri o realizează, nu o pot comercializa în stare proaspătă și ar fi trebuit să o procesăm.
Cred că este o provocare și pentru autoritățile locale să putem ca astfel de proiecte să le multiplicăm și să putem să creștem, din perspectiva credibilității administrației publice locale și centrale în raport cu cetățenii", spune vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților.