"Avem în programele noastre, fie că sunt discipline din zona de management public, fie că avem în programele de masterat, cum este managementul programelor publice și acolo este un curs de semestru pe această temă. Dar cel mai important este să vedem cum se aplică practic și să ieșim din șabloanele că la noi nu merge. Noi mergem pe ideea că sunt bariere culturale. Este fals, până la urmă aspirațiile noastre ca indivizi sunt acelea de a ne privi în oglindă, de a fi mulțumiți cu ceea ce am făcut, de a ieși din starea vegetativă. Cel mai important capital, capitalul uman, se motivează în special prin mecanisme non-financiare. E adevărat, după ce am rezolvat baza piramidei, și după ce am ieșit din stresul creierului de nucă, reptilianul, în momentul în care mergem pe zona de evoluție, imediat trebuie să apară asemenea mecanisme. Dacă tu nu le generezi organic, sistemic, nu ai cum să-ți capacitezi resursa cheie pe care o ai.", explică Victor Alistar, referindu-se la studierea sistemului kaizen la SNSPA.
Acesta subliniază importanța standardizării pentru a scăpa de corupție
"Discutăm despre integritate publică. Lipsa de integritate publică este o boală. Boala afectează în general un organism slăbit. Un organism care este sănătos nu permite boli. Sau dacă ele se manifestă sunt absolut trecătoare. Nu mai avem chestiunea cu șpăguța pentru prioritizare. A dispărut. NU mai avem chestiunea cu - se aplică de la caz la caz. Un mecanism de acest gen presupune standardizare. Dacă am standardizare, fluctuantele, portițele deschise se reduc considerabil. Nu mai avem poroasta gestiune a resurselor publice pentru că cea mai mare problemă în România nu este corupția, este proasta administrare, care merge mână în mână cu corupția, acolo unde factorul uman e predispus. Ori noi trebuie să ne ducem la rezolvarea condițiilor de mediu.
Curtea de Conturi vine, de pildă, ca audit extern și se ută la eficiența utilizării rersurselor publice, atât la nivel de constituire, cât și la nivel de utilizare. De cele mai multe ori, mecanismele de management al performanței și abordarea tip kaizen înlătură neregularități de proces. Și atunci îți evaluezi coerent și corect lucrurile", explică profesorul.
Evaluarea performanței angajaților la 6 luni dă posibilitatea de a remedia lucrurile care nu merg bine.
"Un element al evaluării performanței la 6 luni. Conform legislației, noi avem evaluarea performanței funcționarilor publici la un an și, paradoxal, administrația nu merge bine în România, nu pe cât ar putea să meargă, însă 99% dintre funcționarii sunt excepționali. Îmi este greu să coroborez cele două date. O evaluare la 6 luni îi dă șansa celui care a rămas puțin în urmă, pentru că este o evaluare inteligentă în care identifică ce și de ce, și ce ai putea să faci mai departe, îi dă șansa să-și corecteze parametrii. Deci nu este ceva de genul - dacă ai sfeclit-o, oricum nu mai ai ce corecta, mergem în continuare în direcția asta. Nu. Apare acel element de sprijin reciproc", spune acesta.
Reticența funcționarilor publice este motivată de sentimentul de confort și de cel de siguranță.
"În general schimbările sistemice din administrație se lovesc de refuz. Din două motive. Sentimentul de confort dar mai este și sentimentul de siguranță. Dacă eficientizăm procesele înseamnă că ne dau afară. Nimic mai fals. O societate se dezvoltă pe baza antreprenoriatului public. Ca să am capacitate de antreprenoriat public trebuie să scot resursa umană din procesele de uzură, standardizate și statice. Asta înseamnă că nu dau afară. Adică, am de făcut mai multe lucruri, nu am nevoie de mai mulți oameni, ci am nevoie să utilizez inteligent resursele pe care le am la dispoziție. Deci teama funcționarilor de modernizare pe motiv că mașina le va lua locul este falsă pentru că timpul de o oră creat în plus îl voi utiliza la parteneriat public-privat, la abordarea antreprenorială, la outsourcing pe zonă de servicii publice, pe niște antreprize municipale, spre exemplu. Ceea ce îmi permite să nu externalizez banii din sistemul public, să-i las tot în sistemul public, generând, pe lângă capitalul de inovare și capitalul de investiție pe noi direcții".
Modelul kaizen se poate aplica și în justiție pentru a scurta durata foarte lungă a proceselor.
"Se poate aplica în orice sistem. Noi spunem tot timpul că avem două probleme, ceea ce este real. Încărcarea pe magistrat și pe personal auxiliar. Durata foarte lungă a procedurii, deci insatisfacție pe serviciul public și practică neunitară, indisciplină juridică. Toate astea pot fi adresate cu modelul kaizen fără să cerem suplimentarea numărului de posturi pentru o încărcare optimă cu 2000 de judecători și 800-900 procurori. Fără a da termene, tribunalul Ilfov în materie non-penală octombrie 2023, aici este clar că e o disfuncție gravă. De unde pleacă? De la utilizarea inteligentă și intensivă a resurselor, și nu de la modificăm sistemul Ecris, adică punem digitalizarea primul pas, în loc să ne dăm seama care este optimizarea de procese, după care folosesc inclusiv instrumentul digitalizării pentru a reduce timpii", spune Victor Alistar.
Risipa din sănătate vine de la sistemul de decontare.
"La spitale, cea mai mare modalitate de risipă de resurse publice este sistemul de decontare. Există tot felul de firme de consultanță foarte smart care vin și spun cum să pui indicatorii ca să-ți iasă un punctaj mai bun în decontarea cu Casa de Sănătate. Serviciul în mod real are un flux care este paralel cu ce se întâmplă în decontare. Ce înseamnă asta? O zonă de confort pe non-performanță finanțată".
Modelul kaizen folosește fiecare persoană și o ajută să fie mai eficientă.
"La nivel de motivație, sistemul Kaizen spune fiecare contează, fiecare are competența lui, îl vom utiliza chiar și pe cel care este avocatul diavolului. Este foarte util pentru că îți testează vulnerabilitățile pe care nu le-ai vedea într-un optimism debordant. Oricine își are locul. Dar trebuie să renunți la sistemul din sînătate, de baroni academici ai sănătății. Trebuie să renunți la sistemul de sindicalizare pe asistenții medicali și moașe. Trebuie să renunți la incompetența și dependența, pe anumite contracte serioase, pe personalul de suport din unitățile spitalicești mari", conchide profesorul.