Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
- Bună seara, domnule N. C. Munteanu.
- Bună seara domnule Luca Piţu, mă bucur să vă aud, mai ales că sunteţi printre cei care nu aţi întors spatele colegului şi prietenului dumneavoastră Dan Petrescu, după ce acesta a scris mai multe scrisori. Dimpotrivă, am avut plăcuta surpriză să vă număr printre cei care l-aţi sprijinit, dacă nu în totalitate, dar împărtăşindu-i în mare parte ideile. Ce vreţi dumneavostră să ne comunicaţi nouă şi, evident, ascultătorilor noştri? Alo?
- Nu vă aud aşa de bine...
- Ziceam că mă bucur că sunteţi alături de Dan Petrescu. Aş vrea să vă prezentaţi dumneavostră dacă se poate şi dacă aveţi ceva să ne spuneţi nouă şi ascultătorilor noştri.
- Am înţeles întrebarea dumneavostră, se aude foarte prost, ce pot să vă spun este că dacă sunt alături de el, este pentru clarificarea logică necesară în chestiunea discutată. Este vorba despre manipularea aşa numitei sinecdoci totalitare, sau a părţii care se substituie întregului. Nu? Nu poporul în unanimitate l-a reales. Ci membri de partid. Mi se pare o distincţie logică şi de aceea, pentru ca această distincţie să triumfe, am fost alături. Un al doilea motiv ar fi prietenia care mă leagă de o parte din semnatari. Eu rămân ... un, eu nefiind un opozant, nici un dizident, rămân conform tradiţiei familiei mele, un apolitic. Dar un apolitic activ.
- Cu ce vă îndeletniciţi dumneavoastră, dacă îmi permiteţi să vă întreb?
- Am fost până la 15 septembrie curent lector la facultatea de filologie a Universităţii din Iaşi.
- De ce "am fost"?
- Pentru că de la 15 septembrie sunt liber profesionist, sau cu un termen mai puţin plăcut... şomer.
- Care esta cauza pentru care dumneavostră aţi devenit şomer de o jumătate de lună sau mai bine de o jumătate de lună?
- Nu o bănuiţi?
- Nu. Sau dacă o bănuiesc aş vrea să o ştiu de la dumneavoastră.
- Faptul că am continuat să întreţin relaţii de prietenie cu Dan Petrescu chiar după ce acesta a intrat în opoziţie politică.
- Este acesta un motiv pentru ca un cadru didactic să rămână fără un post în oraşul în care trăieşte şi a activat până acum?
- Acesta a fost motivul subteran, subiacent sau faptul că am publicat în revista "Agora" nişte eseuri filozofice şi literare, fără...
- Şi acesta e un motiv ca să rămâneţi fără slujbă?
- Se pare că este, nu pentru conducerea universităţii, dar... dacă am admite că universitatea ar avea tradiţionala ei autonomie. Însă se pare că există în universitate ceea ce se numeşte univers-securitatea, care este o filială a unei instituţii care în Iaşi are sediul pe Strada Triumfului nr. 6. Şi în momentul când o persoană este indezirabilă respectivei instituţii, eu ştiu, pentru un neconformism de un anumit gen, atunci se fac presiuni asupra butoanelor de la universitate şi se pot obţine efecte ca acela la care m-am referit anterior.
- Da. Am impresia că aceste organe nu ştiu că în România este garantat dreptul la libera exprimare, dreptul la cuvânt, şi că dumneavoastră nu aţi făcut decât să vă exprimaţi liber cuvântul şi opiniile. Nu cumva aceia sunt cei care încalcă legile ţării şi nu dumneavoastră?
- Bineînţeles că în şedinţa de... au fost suficient de perverşi; că la şedinţa de excludere secretă la care nu au fost invitaţi decât membri protocolului, adică ai univer-securităţii şi profesorii care în universitate se ocupă cu relaţiile cu străinii, raportează activitatea străinilor în Iaşi, a lectorilor străini, de exemplu, relaţiile colegilor lor cu editurile din străinătate, cu librăriile, cu cartea în limba străină şi excluderea lor a fost propusă de la bază, adică cei patru din comitetul de protocol, dacă vreţi îi şi numesc, s-au...
- Vă rog.
- ... s-au întrunit ... E vorba despre doamna sau dacă vreţi tov. Valentina Agrigoroaei, tovarăşa Petruţa Spânu, tov. Anca Sârbu sau tov. Maria Pavel, al cărei soţ (cu vechime în domeniul respectiv) a fost răsplătit cu o misiune în străinătate, director al Bibliotecii Române de la Paris. Şi aceştia s-au întrunit la o şedinţă, la care venise decanul facultăţii, manipulat, pregătit că să obţină cu orice preţ excluderea. Şi sigur că au invocat, nu ştiu, orice vreţi .. indisciplină, imoralitate. Au, au găsit un limbaj potrivit, evitând să discute, eu ştiu... expresie sau libertatea gândirii, sau...
- La libera circulaţie măcar a ideilor, dacă nu şi a oamenilor. Domnule Luca Piţu, puteţi să-mi spuneţi, pe scurt, ce înseamnă să nu-ţi mai fie frică în comunism şi în comunismul ceauşist în mod special?
- Da, este un risc pe care foarte puţini şi l-au asumat, şi un risc pentru care nu toţi sunt pregătiţi. (...)
- Mai e un om pe care trebuie să-l stimaţi alături de Dan Petrescu de la Iaşi în clipa de faţă şi acela se numeşte Luca Piţu. Sunteţi chiar dumneavoastră, iată dumneavoastră vorbiţi la Europa Liberă şi dovediţi că nu vă este frică. Vă mulţumesc pentru participarea dvs. la emisiunea noastră, şi dacă mai aveţi altceva să spuneţi, ceea ce eu nu v-am întrebat, v-aş ruga să o faceţi în încheiere.
- Sper să am ocazia să o fac mai târziu, mai ales că în momentul de faţă eu încă mai sper, chiar şi după memoriul adresat rectoratului, la 14 septembrie, la care am primit un răspuns negativ, chiar şi după acest memoriu prin care ceream cu fermitate reintegrarea pe postul pe care l-am avut anterior, deci eu continui să aştept un răspuns de la universitate, eu ştiu? Oamenii de bine care mai sunt acolo să încerce să apere autonomia, tradiţionala autonomie a prestigioasei universităţi ieşene. Deci eu sper.
- Mulţumesc domnule Luca Piţu, (...).
- La revedere, domnule N.C. Munteanu.
Arhiva Open Society (Budapesta), Institutul de Cercetare al Radio Europa Liberă, secţia română
Citește pe Antena3.ro
