x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

La Moscova se zvonise că est-germanii trimit documente secrete în România

0
07 Dec 2009 - 00:00
La Moscova se zvonise că est-germanii trimit documente secrete în România /Ria Novosti/AFP/Mediafax


Nota Ambasadei României la Mos­cova către Ministerul Aface­rilor Externe
6 decembrie 1989, ora 15:15
Tovarăşului ministru Ion Stoian, Tovarăşului C-tin Oancea, adj. al ministrului

DR I,
În cadrul unei convorbiri oca­zionale, ambasadorul RD Germană la Moscova mi-a relatat că, în ultimele zile, circulă zvonuri potrivit cărora unele documente secrete de partid ar fi transportate din Berlin în România. În aceste condiţii, organele vamale est-germane au procedat la controlul bagajelor călătorilor spre România, pentru a demonstra că zvonurile respective nu au nici o bază reală.
Menţionăm că în Buletinul TASS de uz intern a fost preluată o scurtă ştire cu privire la suspendarea curselor de avion pe ruta Berlin - Bucureşti.
Ion Bucur
Raportul Ambasadei României la Moscova către Ministerul Afacerilor Externe
6 decembrie 1989, ora 15:25
Tovarăşului ministru Ion Stoian, Tovarăşului C-tin Oancea, adjunct al ministrului,

DR I,
La 6 decmbrie 1989 am fost invitat, împreună cu şefii misiunilor diplomatice ale ţărilor participante la Tratatul de la Varşovia, la ministrul adjunct de Externe al URSS, A. Adamişin, care a prezentat o scurtă informare asupra rezultatelor convorbirilor avute de conducătorii sovietici cu ministrul vest-german de Externe, H. Genscher (5 decembrie a.c.). Din cele relatate de Adamişin, redăm următoarele:

1. Comunicatul de presă privind con­vorbirile cu Mihail Gorbaciov şi E. Şe­vardnadze reflectă conţinutul pro­ble­melor abordate, nu însă tonul şi ten­siunea în care acestea s-au des­făşurat. În convorbirea cu Mihail Gorbaciov, ministrul vest-german a "avut un cuvânt lung, bun, responsabil" în aprecierea situaţiei actuale din relaţiile intergermane. H. Genscher a arătat că ţara sa se pronunţă pentru respectarea procesului general-european, a acordurilor comune încheiate, a principiilor cuprinse în Actul final de la Helsinki, precum şi a realităţilor teritoriale din Europa, fără încălcarea graniţelor existente. Germania Fede­rală - a continuat Genscher - este conştientă de greşelile sale din trecut şi nu doreşte să le repete.

La rândul său, Mihail Gorbaciov a spus că nu sunt suficiente declaraţiile de bune intenţii, ci că trebuie acţionat pratic. Din păcate, apar acţiuni despre care trebuie să vorbim. S-a referit, în mod concret, la planul în zece puncte al cancelarului Kohl privind unificarea Germaniei. Acest plan a fost ca­racterizat de M. Gorbaciov ca fiind împotriva bunului-simţ şi că aceasta îngreunează continuarea proceselor pozitive din Europa. De asemenea, planul conţine - a precizat Gorbaciov - un ton ultimativ la adresa RD Germană, dar poate mai târziu şi faţă de URSS, ceea ce poate constitui un pericol pentru sistemul de securitate în Europa. Acesta l-a asigurat pe Gorbaciov că nu se vor întreprinde acţiuni neaşteptate. În realitate, elaborarea planului în zece puncte este în contradicţie cu declaraţia făcută.

Ministrul Genscher a încercat să apere planul, susţinând că nu este vorba despre un dictat sau ultimatum, ci de nişte propuneri din care RD Germană poate să-şi aleagă ce vrea. La acestea, Gorbaciov a replicat, spunând că este un joc de cuvinte şi că, în rea­litate, prin planul în zece puncte se pune sub semnul întrebării sistemul de securitate. Cu privire la ideea creării unei confederaţii a celor două state germane - a continuat Gorbaciov - nu este clar ce se are în vedere. Aceasta ridică şi întrebarea dacă nu cumva RF Germania ar urma să intre în Tratatul de la Var­şovia sau RD Germană în NATO?

La încheirea întâlnirii cu M. Gorbaciov, ministrul vest-german a întrebat despre modul cum se intenţionează informarea opiniei publice asupra conţinutului convorbirilor. La aceasta, Gorbaciov a subliniat că se va informa asupra poziţiilor cunoscute ale URSS în problema germană, cu men­ţiunea însă că este pentru ultima dată când se procedează în acest mod.

În cazul în care însă - a precizat Gorbaciov - se vor continua acţiunile din RF Germania, atunci partea sovietică va fi nevoită "să spună lucrurilor pe nume".

În acelaşi timp, din partea ambelor părţi, s-a manifestat interes pentru continuarea dialogului şi a cola­bo­rării. Adjunctul ministrului sovietic de Externe a precizat că informaţiile privind conţinutul convorbirilor cu Mihail Gorbaciov au un caracter confidenţial, iar aceasta pentru a nu-l pune pe ministrul Genscher într-o situaţie neplăcută. Se pare că în RF Germania sunt probleme politice interne, ceea ce a rezultat şi din faptul că Genscher ar fi aflat despre planul în zece puncte al lui Kohl doar în Bundestagul vest-german. Partea sovie­tică apreciază că Genscher este un om politic raţional şi că în cuvântul său se poate crede.

2. În convorbirile cu ministrul sovietic de Externe, problema germană a ocupat de asemenea un loc central. În acest context, Şevardnadze a spus că planul în zece puncte creează o stare de nelinişte în opinia publică sovie­tică, ce este foarte sensibilă faţă de rezultatele războiului. Nimeni nu şi-a permis până acum să folosească un asemenea ton la adresa RD Germană. A subliniat, totodată, că presa vest-germană contribuie mult la încordarea atmosferei, ceea ce constituie un joc periculos.

După părerea lui Şevardnadze, în perspectivă se poate înrevedea o apropiere, în cadrul procesului gene­ral european, dintre cele două state germane. Dar aceasta trebuie să se desfăşoare fără presiuni şi grabă. Trebuie să se ţină seama şi de faptul că, în prezent, procesul gene­-ral-european este încă fragil şi că perturbarea lui ar putea avea urmări neprevăzute. În cadrul convorbirilor, cei doi miniştri de Externe au abordat şi alte aspecte ale relaţiilor bilaterale, precum şi de ordin internaţional.

În încheiere, Adamişin a apreciat că schimburile de păreri cu Genscher au fost utile şi la momentul potrivit. În acest mod, RF Germania a putut să cu­noască clar punctul de vedere so­vie­tic, de sprijinire fermă a RD Ger­ma­nia şi de prevenire a guvernului vest-german asupra politicii sale actuale.

3. La întrebările şi comentariile făcute de amabsadorul RD Germană şi Cehoslovaciei, Adamişin a arătat că, în aceste condiţii, este necesar ca toate ţările socialiste prezente să-şi în­tă­rească unitatea şi sprijinul faţă de RD Germană, întrucât este vorba despre o problemă care priveşte interesele tuturor. A apreciat sugestia am­ba­sa­do­rului RDG, ca, prin misiunile diplomatice ale URSS din Bonn, Praga şi Berlin, să se ia contact şi cu forţele de opoziţie sau neutre din aceste ţări, pentru a le face cunoscută poziţia URSS în problema germană.
La remarca făcută de Adamişin, potrivit căreia Genscher a afirmat că Polonia şi Ungaria nu critică planul lui Kohl, însărcinaţii cu afaceri ai celor două ţări au replicat, spunând că acesta nu corespunde realităţii. A rezultat, totodată, că în Polonia urmează să se publice o declaraţie oficială faţă de planul lui Kohl.
Ion Bucur
Nota Ambasadei României la So­fia către Ministerul Afacerilor Ex­ter­ne
7 decembrie 1989, ora 14:45

Tovarăşului ministru Ion Stoian,
Conducerea bulgară a convocat azi o plenară specială a CC al PCB, care va avea loc mâine,  decembrie, în afara celei planificate pentru 11 decembrie.
Aceasta a fost impusă de unele pro­ble­me organizatorice şi de cadre, apă­rute în ultimele zile la întâlnirea cu di­verse colective de oameni ai muncii şi cu studenţii, şi care trebuie rezolvate ur­gent, pentru a preveni organizarea unor demonstraţii de stradă. Men­ţio­năm că or­ga­ni­za­ţiile neoficiale s-au consituit într-o "Uniu­ne a Forţelor De­mocratice din Bul­garia", care şi-a propus, în progr­amul adoptat, să ac­ţio­neze pentru in­s­ti­tuirea unui sistem multipartit, pentru ga­rantarea drep­tu­rilor şi li­be­rtăţilor ce­tăţeneşti, orga­ni­zarea de alegeri li­bere, democrati­za­rea rea­lă a întregii vie­ţi politice şi so­cial-eco­nomice. În funtea Uniunii a fost ales Jelio Jelev, cunoscut pentru po­ziţia şi activitatea sa antisocialistă. Uniunea constituită planifică demonstraţii de mari proporţii pentru sfâr­şi­tul săp­tămânii.
Vasile Pungan
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p. 405-412

Citeşte mai multe despre:   din arhiva ministerului de externe

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de