Consfătuirea secretarilor cu problemele ideologice ai partidelor comuniste

Martor implicat: Consfătuirea secretarilor cu problemele ideologice ai Comitetelor Centrale ai Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti din unele ţări socialiste (21-22 septembrie 1989)

În 1989, până la Congresul al XIV-lea, gen. (r) Constantin Olteanu a fost secretar al CC pe probleme de propagandă. Membru al CC al PCR (1974-1989) şi al CPEx (1984-1989), printre funcţiile deţinute au fost: şef al Statului Major al Gărzilor Patriotice (1979-1980), ministrul Apărării Naţionale (1980-1985), primarul general al Capitalei (1985-1988), secretar al CC al PCR (1988-1989).

În toamna lui 1989, a reprezentat PCR la Consfătuirea secretarilor cu problemele ideologice ai Comitetelor Centrale ai Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti din unele ţări socialiste organizată la Berlin. Mărturia sa răstoarnă teoriile unor analişti şi istorici ce-au avansat ideea unui scenariu predictibil şi coerent al prăbuşirii regimurilor comuniste. Cu numai o lună şi jumătate înainte de căderea zidului Berlinului, la consfătuirea capilor ideologiei şi propagandei din lagărul comunist se discutau aceleaşi chestiuni, în aceiaşi termeni.

Reproducem în cele ce urmează mărturia inedită a gen. (r) Constantin Olteanu cu menţiunea că subtitlurile aparţin redacţiei.
ABSENŢI - CHINEZII ŞI IUGOSLAVII
Consfătuirea şi-a desfăşurat lucrările la Berlin, în zilele de 21-22 septembrie 1989. La consfătuire au participat secretarii cu problemele ideologice ai următoarelor 12 partide comuniste şi muncitoreşti: Partidului Comunist Bulgar, Partidului Comunist din Cehoslovacia, Partidului Comunist din Cuba, Partidului Muncii din Coreea, Partidului Socialist Unit din Germania, Partidului Popular Revoluţionar Laoţian, Partidul Popular Revoluţionar Mongol, Partidului Muncitoresc Unit Polonez, Partidul Comunist Român, Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Partidului Comunist din Vietnam. Din această înşiruire alfabetică rezultă absenţa chinezilor şi a iugoslavilor. La această activitate, subsemnatul a reprezentat Partidul Comunist Român, fiind însoţit de prof. univ. dr Ghiţă Florea, adjunct al şefului secţiei Propagandă şi Presă, şi de dr Marin Nedelea, şeful sectorului documentate din aceeaşi secţie, cunoscător al limbii ruse. Cei doi colaboratori ai mei s-au deplasat la Berlin cu două zile înaintea începerii consfătuirii pentru a pune la punct, împreună cu reprezentanţi ai celorlalte partide participante, detaliile desfăşurării întrunirii, inclusiv proiectul Comunicatului ce urma să fie adoptat la sfârşitul acţiunii.

PRELIMINARII CU MEDVEDEV
Unele probleme luate în discuţie la consfătuire le abordasem cu Vadim Medvedev, membru al Biroului Politic şi secretar al CC al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, care fusese în vizită la Bucureşti, în fruntea unei delegaţii, în luna iulie 1989. Cu acel prilej, am semnat un plan privind schimbări reciproce de activităţi în domeniul ideologic şi cultural. Între altele mi-a reţinut atenţia faptul că unul dintre membri delegaţiei sovietice, mai tânăr, şeful Secţiei Propagandă, cam tupeist, deşi se vedea că în problemele teoretice nu era din partea locului, ne-a spus că el fusese la post, la Londra, împreună cu Mihail Gorbaciov, fapt ce ne-a ajutat să înţelegem cărui fapt se datora promovarea lui în această funcţie.

O parte a discuţiilor cu delegaţia sovietică a fost consacrată punerii la punct a conţinutului planului de colaborare în domeniul ideologic şi cultural, care constituia mobilul vizitei. În acelaşi timp, a avut loc un schimb de informaţii privind activitatea partidelor noastre pe linie teoretică-ideologică. Conform uzanţelor, eu, în calitate de gazdă, i-am informat pe oaspeţi cu preocupările noastre în acest sens, iar Vadim Medvedev a stăruit, în intervenţia sa, asupra unor prevederi esenţiale ale programului abordat de Mihail Gorbaciov: "Perestroika" şi "Glasnosti". Unele dintre ele mi s-au părut interesante, asimilabile, dar care trebuiau să fie studiate.

În timpul schimbului de păreri, l-am întrebat pe omologul meu cum preconizează ei să procedeze cu gingaşa problemă a proprietăţii în domeniul agriculturii, având în vedere că în Uniunea Sovietică, precum şi în celelalte state numite socialiste, există cele două forme de prorpietate: de stat şi cooperatistă, de grup. Medvedev, deşi economist de formaţie, mi-a dat un răspuns care m-a surprins, afirmând că vor să arendeze pământul. I-am amintit că arendăşia este o instituţie de factură capitalistă, iar în Uniunea Sovietică, pământul este naţionalizat, proprietatea statului, înseamnă că arendaşul, dacă altădată se interpunea între latifundiar şi ţăranul care lucra pământul, în cazul prezentat de el arendaşul ar urma să se interpună între stat, în calitate de proprietar, şi cel care lucrează efectiv pământul sau statul arendează direct, fără intermediari, pământul celor care îl muncesc, aceştia plătind statului arenda pentru terenul dat temporar în exploatare? Aşadar, în Uniunea Sovietică, l-am întrebat eu, se urmăreşte prin Perestroika, trecerea de la socialism la capitalism? Medvedev nu mi-a dat un răspuns desluşit la nici una din întrebările pe care i le-am adresat, rezultând că existau multe confuzii privind soluţionarea problemelor politico-economice şi sociale fundamentale.

La sfârşitul vizitei, Vadim Medvedev a fost primit de Nicolae Ceauşescu. În timpul convorbirii, oaspetele a înfăţişat majoritatea problemelor discutate cu mine. În prealabil, eu îl informasem în detaliu pe Nicolae Ceauşescu în legătură cu problemele aduse în discuţie de demnitarul sovietic, subliniind că, personal, sunt convins că Medvedev a urmărit să testeze poziţia noastră faţă de respectivele chestiuni. Nicolae Ceauşescu m-a aprobat. După ce l-a ascultat pe oaspetele sovietic, Nicoclae Ceauşescu i-a dat răspunsurile adecvate. Intervenind din nou, Vadim Medvedev a afirmat că aceleaşi răspunsuri le-am primit şi de la tovarăşul Olteanu în timpul discuţiilor. Este normal ca părerile noastre să fie identice, a precizat Nicolae Ceauşescu, pentru că Olteanu exprimă punctul de vedere al partidului nostru.
LA BERLIN, TEME ŞI DISCUŢII OBIŞNUITE
În zilele de 21-22 septembrie, participanţii au efectuat un larg schimb de păreri şi de experienţă în domeniul muncii ideologice, iar în încheiere au adoptat un amplu Comunicat, cuprinzând poziţia lor faţă de fenomenele examinate. O atenţie deosebită s-a acordat în dezbateri problemelor ideologice ale construcţiei socialismului, ale luptei pentru pace şi dezarmare, căilor dezvoltării colaborării bi şi multilaterale în domeniul ideologiei şi propagandei, ştiinţei şi culturii. Precum şi sporirii eficienţei acesteia "pe baza aplicării creatoare a adevărurilor generale ale marxism-leninismului, a principiilor socialismului ştinţific".

Participanţii la consfătuire au subliniat rolul proprietăţii socialiste, ca temelie a creşterii economice, precum şi al dezvoltării sistemului politic pe baza democraţiei socialiste, prin asigurarea participării largi a oamenilor muncii la conducerea societăţii, au pus în evidenţă necesitatea respectării drepturilor fundamentale ale omului. Este de precizat că atât în timpul consfătuirii, cât şi în comunicatul adoptat, nu s-a pomenit de dictatura proletariatului, ca formă de gestionare a puterii politice după trecerea la socialism, teză emisă, cum se ştie, de Karl Marx, în anul 1875, şi pe care Partidul Comunist Român a abandonat-o în anul 1981, la propunerea lui Nicolae Ceauşescu, fiind considerată o noţiune revolută, care nu mai corespundea noilor condiţii istorice, era un concept perimat.

Participanţii la consfătuire s-au pronunţat pentru aplicarea cu consecvenţă, în continuare în mod creator, a principiilor socialismului ştiinţific, a egalităţilor generale ale construcţiei socialiste, potrivit condiţiilor, experienţei, tradiţiilor şi cerinţelor ţărilor respective, având în vedere, "varietatea căilor şi formelor dezvoltării socialiste" şi, fapt foarte important, că "nu există un model de socialism". În strânsă unire cu acest criteriu, delegaţia română a susţinut reafirmarea principiului, prezent în comunicat, conform căruia fiecare partid să-şi elaboreze şi să aplice în practică, strategia şi tactica sa, fapt pentru care să poarte răspunderea în faţa propriului popor. Totodată, participanţii au subliniat rolul activităţii teoretice bazate pe socialismul ştiinţific, au stăruit pe necesitatea sintetizării teoretice a drumului istoric parcurs de fiecare partid şi a problemelor contemporane ale socialismului, contribuind, pe această cale, la dezvoltarea şi îmbogăţirea tezelor generale ale materialismului dialectic şi istoric, la înţelegerea temeinică, a problemelor fundamentale ale socialismului.

De asemenea, s-a insistat pe rolul mijloacelor de informare în masă, ca important instrument al activităţii ideologice, politice şi culturale.

În acelaşi timp, reprezentanţii partidelor participante la consfătuire au reliefat importanţa luptei împotriva anticomunismului, a tezelor referitoare la dezideologixarea relaţiilor internaţionale, a politicii şi ideologiei imperialismului, împotriva oricăror acţiuni ale forţelor imperialiste de amestec în treburile interne ale ţărilor lor, de încălcare a normelor dreptului internaţional. În acest context, participanţii la consfătuire şi-au exprimat solidaritatea cu ţările socialiste care constituia ţinta unor atacuri din partea statelor imperialiste, îndeosebi Cuba, Republica Democrată Germană şi Republica Democrată Coreană.

Reprezentanţii partidelor prezente la consfătuire s-au pronunţat pentru abordarea relaţiilor internaţionale în spiritul unei gândiri noi, pentru continuarea dialogului pe plan mondial, pentru încetarea cursei înarmărilor clasice şi nucleare, pentru realizarea unei lumi fără războaie. Totodată, participanţii la întrunire au evidenţiat necesitatea ca în activitatea ideologică pe care o desfăşoară să dea o ripostă oricăror manifestări şovine şi revanşarde, să ia atitudine fermă împotriva manifestărilor neofasciste care au loc în unele ţări capitaliste. În altă ordine de idei, paticipanţii s-au pronunţat pentru soluţionarea echitabilă a problemelor complexe ale subdezvoltării, sărăciei, foametei şi datoriei externe, pentru apărarea şi ameliorarea mediului înconjurător şi întărirea securităţii ecologice.

FĂRĂ HONEKER
Este de menţionat că participanţii la consfătuire nu au fost primiţi de Frich Honeker, cum ar fi fost normal, ei s-au întâlnit cu Guetner Mittang, Hermann Axen, Kurt Hagerşi Joachim Herman şi Guenter Schabowski, membri ai Biroului Politic şi secretari ai CC al Partidului Socialist Unit German. După un schimb de păreri asupra problemelor care făcuseră obiectul consfătuirii, gazdele au transmis un mesaj din partea lui Erich Honeker, secretar general al CC al PSUG, preşedintele Consiliului de Stt al RDG, conducătorilor partidelor reprezentate la consfătuire. La rândul lor, reprezentanţii partidelor participante la consfătuire au mulţumit gazdelor pentru condiţiile create pentru buna desfăşurare a activităţii, pentru dialogul purtat, şi au transmis lui Erich Honeker, din partea conducătorilor partidelor lor, un cordial salut, cele mai bune urări de sănătate şi succes în activitatea sa. Consfătuirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, în spiritul înţelegerii reciproce. Viitoarea consfătuire urma să aibă loc în Bulgaria.

În timpul şederii la Berlin, delegaţia noastră s-a bucurat de sprijinul permanent şi eficient al ambasadorului României în RDG, inginerul Gheorghe Caranfil, precum şi al colonelului Mihai Burbulea, ataşatul militar al armatei române la Berlin.

După ce am revenit la Bucureşti, l-am informat pe larg pe Nicolae Ceauşescu asupra activităţii delegaţiei noastre şi a modului în care se desfăşurase consfătuirea, menţionând că problemele examinate sunt cuprinse în comunicatul adoptat.