x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Consfătuirea secretarilor cu problemele ideologice ai partidelor comuniste

0
Autor: dr Constantin Olteanu 21 Sep 2009 - 00:00
Consfătuirea secretarilor cu problemele ideologice ai partidelor comuniste


Martor implicat: Consfătuirea secretarilor cu problemele ideologice ai Comitetelor Centrale ai Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti din unele ţări socialiste (21-22 septembrie 1989)

În 1989, până la Congresul al XIV-lea, gen. (r) Constantin Olteanu a fost secretar al CC pe probleme de propagandă. Membru al CC al PCR (1974-1989) şi al CPEx (1984-1989), printre funcţiile deţinute au fost: şef al Statului Major al Gărzilor Patriotice (1979-1980), ministrul Apărării Naţionale (1980-1985), primarul general al Capitalei (1985-1988), secretar al CC al PCR (1988-1989).

În toamna lui 1989, a reprezentat PCR la  Consfătuirea secretarilor cu pro­blemele ideologice ai  Comitetelor Centrale ai Partidelor Comuniste şi Mun­citoreşti din unele ţări socialiste or­ga­nizată la Berlin. Mărturia sa răstoarnă teoriile unor analişti şi is­torici ce-au avansat ideea unui scena­riu predictibil şi coerent al prăbuşirii regimurilor comuniste. Cu numai o lună şi jumătate înainte de căderea zidului Berlinului, la consfătuirea capilor ideologiei şi propagandei din lagărul comunist se discutau aceleaşi chestiuni, în aceiaşi termeni.


Reproducem în cele ce urmează mărturia inedită a gen. (r) Constantin Olteanu cu menţiunea că subtitlurile aparţin redacţiei.
ABSENŢI - CHINEZII ŞI IUGOSLAVII
Consfătuirea şi-a desfăşurat lucră­ri­le la Berlin, în zilele de 21-22 septembrie 1989. La consfătuire au participat secretarii cu problemele ideologice ai ur­mătoarelor 12 partide comuniste şi muncitoreşti: Partidului Comunist Bulgar, Partidului Comunist din Cehoslovacia, Partidului Comunist din Cuba, Partidului Muncii din Coreea, Partidului Socialist Unit din Germania, Partidului Popular Revo­lu­ţionar Laoţian, Partidul Popular Revo­luţionar Mongol, Partidului Muncitoresc Unit Polonez, Partidul Comunist Român, Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Partidului Comunist din Vietnam. Din această înşi­ruire alfabetică re­zultă absenţa chi­nezilor şi a iugoslavi­lor. La această activitate, subsemnatul a reprezentat Partidul Comunist Român, fiind în­soţit de prof. univ. dr Ghiţă Florea, adjunct al şefului secţiei Propagandă şi Presă, şi de dr Marin Nedelea, şeful sectorului documentate din aceeaşi secţie, cunoscător al limbii ruse. Cei doi colaboratori ai mei s-au deplasat la Berlin cu două zile înaintea înce­perii consfătuirii pentru a pune la punct, împreună cu reprezentanţi ai celorlalte partide participante, detaliile desfăşurării întrunirii, inclusiv proiectul Comunicatului ce urma să fie adoptat la sfârşitul acţiunii.


PRELIMINARII CU MEDVEDEV

Unele probleme luate în discuţie la consfătuire le abordasem cu Va­dim Medvedev, membru al Biroului Politic şi secretar al CC al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, care fusese în vizită la Bucureşti, în fruntea unei delegaţii, în luna iulie 1989. Cu acel prilej, am semnat un plan privind schimbări reciproce de acti­vităţi în domeniul ideologic şi cultural. Între altele mi-a reţinut atenţia faptul că unul dintre membri delegaţiei sovietice, mai tânăr, şeful Secţiei Propagandă, cam tupeist, deşi se vedea că în problemele teoretice nu era din partea locului, ne-a spus că el fusese la post, la Londra, împreună cu Mihail Gorbaciov, fapt ce ne-a ajutat să înţelegem cărui fapt se datora promovarea lui în această funcţie.

O parte a discuţiilor cu delegaţia sovietică a fost consacrată punerii la punct a conţinutului planului de colaborare în domeniul ideologic şi cultural, care constituia mobilul vizitei. În acelaşi timp, a avut loc un schimb de informaţii privind acti­vitatea partidelor noastre pe linie teoretică-ideologică. Conform uzan­ţe­lor, eu, în calitate de gazdă, i-am informat pe oaspeţi cu preocupările noastre în acest sens, iar  Vadim Medvedev a stăruit, în intervenţia sa, asupra unor prevederi esenţiale ale programului abordat de Mihail Gorbaciov: "Perestroika" şi "Glasnosti". Unele dintre ele mi s-au părut interesante, asimilabile, dar care trebuiau să fie studiate.

În timpul schimbului de păreri, l-am întrebat pe omologul meu cum preconizează ei să procedeze cu gingaşa problemă a proprietăţii în domeniul agriculturii, având în vedere că în Uniunea Sovie­tică, precum şi în celelalte state numite socialiste, există cele două forme de prorpietate: de stat şi cooperatistă, de grup. Medvedev, deşi economist de formaţie, mi-a dat un răspuns care m-a surprins, afirmând că vor să arendeze pământul. I-am amintit că arendăşia este o instituţie de factură capitalistă, iar în Uniunea Sovietică, pământul este naţionalizat, proprietatea statului, înseamnă că arendaşul, dacă altădată se interpunea între latifundiar şi ţăranul care lucra pământul, în cazul prezentat de el  arendaşul ar urma să se interpună între stat, în calitate de proprietar, şi cel care lucrează efectiv pământul sau statul arendează direct, fără intermediari, pământul celor care îl muncesc, aceştia plătind statului arenda pentru terenul dat temporar în exploatare? Aşadar, în Uniunea Sovie­tică, l-am întrebat eu, se urmăreşte prin  Perestroika, trecerea de la socialism la capitalism? Medvedev nu mi-a dat un răspuns desluşit la nici una din întrebările pe care i le-am adresat, rezultând că existau multe confuzii privind soluţionarea pro­blemelor politico-economice şi sociale fundamentale.

La sfârşitul vizitei, Vadim Medvedev a fost pri­mit de Nicolae Ceauşescu. În timpul convorbirii, oaspetele a înfăţişat majoritatea problemelor discutate cu mine. În prealabil, eu îl informasem în detaliu pe Nicolae Ceauşescu în legătură cu pro­blemele aduse în discuţie de demnitarul sovietic, subliniind că, personal, sunt convins că Medvedev a urmărit să testeze poziţia noastră faţă de respectivele chestiuni. Ni­colae Ceauşescu m-a aprobat. După ce l-a as­cul­tat pe oaspetele sovietic, Nicoclae Ceau­şes­cu i-a dat răspunsurile adecvate. Intervenind din nou, Vadim Medvedev a afirmat că aceleaşi răspunsuri le-am primit şi de la tovarăşul Olteanu în timpul discuţiilor. Este normal ca părerile noastre să fie identice, a precizat Nicolae Ceauşescu, pentru că Olteanu exprimă punctul de vedere al partidului nostru.
LA BERLIN, TEME ŞI DISCUŢII OBIŞNUITE
În zilele de 21-22 septembrie, participanţii au efectuat un larg schimb de păreri şi de experienţă în domeniul muncii ideologice, iar în încheiere au adoptat un amplu Comunicat, cuprinzând poziţia lor faţă de fenomenele examinate. O atenţie deosebită s-a acordat în dezbateri problemelor ideologice ale construcţiei socialismului, ale luptei pentru pace şi dezarmare, căilor dezvoltării colaborării bi şi multilaterale în domeniul ideologiei şi propagandei, ştiinţei şi culturii. Precum şi sporirii eficienţei acesteia "pe baza aplicării creatoare a adevărurilor generale ale marxism-leninismului, a principiilor socialismului ştinţific".

Participanţii la consfătuire au subliniat rolul proprietăţii socialiste, ca temelie a creşterii economice, precum şi al dezvoltării sistemului politic pe baza democraţiei socialiste, prin asigurarea participării largi a oamenilor muncii la conducerea societăţii, au pus în evidenţă necesitatea respectării drepturilor fundamentale ale omului. Este de precizat că atât în timpul consfătuirii, cât şi în comunicatul adoptat, nu s-a pomenit de dictatura proletariatului, ca formă de gestionare a puterii politice după trecerea la socialism, teză emisă, cum se ştie, de Karl Marx, în anul 1875, şi pe care Partidul Comunist Român a abandonat-o în anul 1981, la propunerea lui Nicolae Ceauşescu, fiind considerată o noţiune revolută, care nu mai corespundea noilor condiţii istorice, era un concept perimat.

Participanţii la consfătuire s-au pronunţat pentru aplicarea cu consecvenţă, în continuare în mod creator, a principiilor socialismului ştiinţific, a egalităţilor generale ale construcţiei socialiste, potrivit condiţiilor, experienţei, tradiţiilor şi ce­rin­ţelor ţărilor respective, având în vedere, "varie­tatea căilor şi formelor dezvoltării socialiste" şi, fapt foarte important, că "nu există un model de socia­lism". În strânsă unire cu acest criteriu, delegaţia română a susţinut reafirmarea princi­piului, pre­zent în comunicat, conform căruia fiecare partid să-şi elaboreze şi să aplice în practică, strategia şi tactica sa, fapt pentru care să poarte răspunderea în faţa propriului popor. Totodată, participanţii au subliniat rolul activităţii teoretice bazate pe socia­lismul ştiinţific, au stăruit pe necesitatea sintetizării teoretice a drumului istoric parcurs de fiecare partid şi a problemelor contemporane ale socialismului, contribuind, pe această cale, la dezvoltarea şi îmbogăţirea tezelor generale ale materialismului dialectic şi istoric, la înţe­legerea temeinică, a pro­blemelor fundamentale ale socialismului.

De asemenea, s-a insistat pe rolul mij­loacelor de informare în masă, ca important instrument al activităţii ideologice, politice şi culturale.

În acelaşi timp, reprezentanţii partidelor partici­pante la consfătuire au reliefat importanţa luptei împotriva anticomunismului, a tezelor referitoare la dezideologixarea rela­ţiilor internaţionale, a politicii şi ideologiei imperialismului, împotriva oricăror acţiuni ale forţelor imperialiste de amestec în treburile interne ale ţărilor lor, de încălcare a normelor dreptului internaţional. În acest context, participanţii la consfătuire şi-au exprimat solida­ritatea cu ţările socialiste care constituia ţinta unor atacuri din partea statelor imperialiste, îndeosebi Cuba, Repu­blica Democrată Germană şi Republica Democrată Coreană.

Reprezentanţii partidelor prezente la cons­fă­tuire s-au pronunţat pentru abordarea relaţiilor internaţionale în spiritul unei gândiri noi, pentru continuarea dialogului pe plan mondial, pentru încetarea cursei înar­mărilor clasice şi nucleare, pentru rea­lizarea unei lumi fără războaie. Totodată, par­ti­ci­pan­ţii la întrunire au evidenţiat necesitatea ca în activitatea ideologică pe care o desfăşoară să dea o ripostă oricăror manifestări şovine şi re­vanşarde, să ia atitudine fermă împotriva ma­nifestărilor neofasciste care au loc în unele ţări ca­pitaliste. În altă ordine de idei, paticipanţii s-au pronunţat pentru soluţionarea echitabilă a pro­blemelor complexe ale subdezvoltării, sărăciei, foametei şi datoriei externe, pentru apărarea şi ameliorarea mediu­lui încon­ju­ră­tor şi întărirea securităţii ecologice.


FĂRĂ HONEKER
Este de menţionat că participanţii la cons­fătuire nu au fost primiţi de Frich Honeker, cum ar fi fost normal, ei s-au întâlnit cu Guetner Mittang, Hermann Axen, Kurt Hagerşi Joachim Herman şi Guenter Schabowski, membri ai Biroului Politic şi secretari ai CC al Partidului Socialist Unit German. După un schimb de păreri asupra problemelor care fă­cuseră obiectul consfătuirii, gazdele au transmis un mesaj din partea lui Erich Honeker, se­cretar general al CC al PSUG, preşedintele Con­si­liului de Stt al RDG, conducătorilor partidelor reprezentate la consfătuire. La rândul lor, re­prezentanţii partidelor participante la cons­fătuire au mulţumit gazdelor pentru condiţiile create pentru buna desfăşurare a activităţii, pentru dialogul purtat, şi au transmis lui Erich Honeker, din partea con­du­că­to­ri­lor partidelor lor, un cordial salut, cele mai bune urări de sănătate şi succes în activitatea sa. Cons­fă­tuirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cor­dială, în spiritul înţelegerii reciproce. Vii­toa­rea consfătuire urma să aibă loc în Bulgaria.

În timpul şederii la Berlin, delegaţia noastră s-a bucurat de sprijinul permanent şi eficient al ambasadorului României în RDG, inginerul Gheor­ghe Caranfil, precum şi al colonelului Mihai Burbulea, ataşatul militar al armatei române la Berlin.

După ce am revenit la Bucureşti, l-am informat pe larg pe Nicolae Ceauşescu asupra activităţii dele­gaţiei noastre şi a modului în care se desfăşurase consfătuirea, menţionând că problemele examinate sunt cuprinse în comu­nicatul adoptat.
Citeşte mai multe despre:   special

Serviciul de email marketing furnizat de