Legea marţială pentru protestatarii chinezi

28 mai 1989, ora 07:00 Tovarăşei Olimpia Solomonescu, adjunct al ministrului,

În a şaptea zi de la instituirea legii marţiale în Beijing, constatăm conti­nuarea scăderii tensiunii din oraş şi o accentuată tendinţă spre normali­zarea situaţiei.

1. Trupele chemate să aplice legea marţială s-au repliat pe poziţii, în afara oraşului, şi au organizat tabere improvizate, unde s-au instalat. Din informaţii care circulă în Corpul Di­plomatic - dar neconfirmate de par­tea chineză - se conturează pro­babi­litatea apelării la noi forţe militare deviate însă din alte regiuni.

2. Ieri după-amiază au continuat demonstraţiile organizate de studenţi şi reprezentanţii unor organe de presă, instituţii academice etc. pe arterele principale şi în piaţa centrală. În afara apelurilor la extinderea procesului democratic, reforma politică, libertatea cuvântului etc s-au în­mulţit criticile şi acuzaţiile la a­dresa lui Li Peng, ca exponent al adop­tării unor măsuri de represiune contra stu­denţilor, a liniei dure faţă de studenţi şi în general faţă de ma­nifestanţi.

3. Din contactele recente cu ins­ti­tuţiile chineze, am reţinut in­for­maţii privind probabilitatea con­vocării unei şedinţe a Comitetului permanent al Adunării Naţionale a re­pre­zentanţilor populari, în perioada următoare. În acest sens tovarăşul Wan Li a revenit la Beijing, ieri după-amiază.

4. Semnalăm faptul că, la 25 mai a.c. în cadrul primirii unor noi am­basadori (ai Nigeriei, Mexicului şi Birmaniei), premierul Li Peng a reafirmat fermitatea Guvernului în reglemen­tarea situaţiei şi a avertizat asupra amestecului unor guverne străine în treburile interne ale Chinei. Li Peng a afirmat o netă  distincţie între mă­surile avute în vedere de Guvernul chinez, în cadrul legii marţiale şi modul în care s-ar fi acţionat, în cazul impunerii controlului militar - ceea ce ar fi semnificat şi recunoaşterea pierderii controlului de Guvern.
Angelo Miculescu
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p. 81-82