x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pe vremuri, la Eforie, turiştii dialogau prin gard cu Dej

0
03 Sep 2009 - 00:00
Paul Sfetcu a fost vreme de 13 ani şeful de cabinet al primului lider comunist al României. Printre amintirile pe care le-a lăsat despre culisele puterii din "epoca Dej" a reiterat şi punctul de pornire al programului de amenajare şi modernizare al Litoralului românesc.


"În anii '50, când petrecea concediul de odihnă la mare (Gheor­ghiu-Dej - n.r.), era găzduit într-o vilă din staţiunea Eforie, situată în apropierea falezei. Despărţită numai printr-un gard viu de aleea pe care se plimbau cetăţenii veniţi la odihnă sau tratament din toate colţurile ţării, când Gheorghiu-Dej se aşeza după-amiaza pe terasă sau pe gazonul din grădina vilei era total expus privirilor acestora. Când îl zăreau - mai ales că, veniţi în concediu, nu aveau vreo treabă -, trecătorii se opreau din plimbare, se îmbulzeau la gard şi rămâneau minute în şir să-l privească.

În această situaţie greu de suportat, deseori el venea spre privitori, îi saluta şi le cerea politicos să-şi continue plimbarea, deoarece se simte stânjenit. Le mai spunea că a venit, asemeni lor, în concediu de odihnă, nu pentru a fi privit ca un obiect de senzaţie. Dacă vor continua să stea la gard, va fi nevoit să intre în vilă şi să renunţe la plăcerea brizei răcoroase de care beneficiază ei. Cei mai mulţi îi înţelegeau rugămintea, închipuindu-se pe ei în situaţia lui. Rămâneau destui însă pe loc, timp îndelungat, comentând cu glas tare, ca la Grădina Zoologică, persoana sa. «Pentru a încheia spectacolul», după cum singur spunea, se retrăgea în vilă. Acesta a fost motivul care l-a determinat să aprobe construirea unei noi vile la capătul de nord al staţiunii Eforie, în care apoi şi-a petrecut concediul de odihnă la mare.

Cu ocazia uneia din plecările de la Eforie la Bucureşti, l-am însoţit, pe jos, pe drumul spre gară. Mi-a spus că primise de curând o ofertă: statul cehoslovac voia să construiască mai multe hoteluri pe litoralul românesc al Mării Negre pentru turişti străini. Hotelurile urmau să treacă în proprietatea statului nostru după ce timp de zece ani vor fi exploatate de investitori. «De ce să facă cehii această afacere pe teritoriul românesc? De ce să n-o facem noi, românii? Sunt destui cetăţeni de-ai noştri ce nu ştiu cum arată marea. Putem să ne ocupăm noi de valorificarea acestei mari bogăţii a ţării», a concluzionat el.

La puţină vreme au început studiile de sistematizare a zonei litoralului, de stabilire a amplasamentelor, proiectarea şi apoi construirea hotelurilor. La început puţine, dar pe măsura creşterii avuţiei naţionale, ritmul construcţiilor s-a intensificat."
Fragment din Paul Sfetcu, "13 ani în anticamera lui Dej" (selecţie, introducere şi note Lavinia Betea), ediţia a II-a, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2008, pp. 64-65
Citeşte mai multe despre:   special,   gheorghiu-dej,   concediu

Serviciul de email marketing furnizat de