11 septembrie spaniol

La inceputul anului trecut, spaniolii au fost loviti de o serie de atentate fara precedent, care au facut 191 de morti, printre care mai multi romani, in garile din Madrid.

MECANISMUL TERORII. Sacosele "explozive" au fost amplasate la circa 10 metri una de alta

La 11 martie 2004, o serie de patru explozii asurzitoare a zguduit, la o ora de varf, mai multe gari din capitala spaniola Madrid si a provocat moartea a 191 de persoane - printre care se aflau mai multi romani - si ranirea a peste 600 de persoane.

FAPTASII. Atentatele au fost infaptuite (dupa cum a fost dezvaluit mai tarziu) de teroristi de origine marocana, care au legaturi cu temuta organizatie Al-Qaeda, cu doar patru zile inainte de alegerile legislative. Deflagratiile din garile madrilene au fost cele mai mari, ca amploare si numar de victime, din istoria atentatelor din Spania. Pe masura ce ancheta s-a derulat, vinovatii fie au ales sa se sinucida, fie au sperat sa scape de urmarire. De curand a inceput procesul, in care a fost condamnat, pana acum, doar un pustiulica de 16 ani, acuzat ca ar fi transportat, contra unei sume de bani, explozibilul folosit la atentate. El a primit sase ani de inchisoare, si alte aproape 20 de persoane implicate isi asteapta pedeapsa cuvenita.

TRAGEDIE. Cosmarul a inceput de dimineata. Exploziile s-au declansat la Gara Atocha, la ora 7:30. Gara se afla chiar in inima Madridului si este una dintre cele mai aglomerate, fiind invadata zilnic de mii de navetisti. Madrilenii care au scapat cu viata din infernul deflagratiilor isi amintesc scene de cosmar. "Am vazut oameni cu sangele curgand intruna, oameni prabusiti la pamant", povestea Juani Fernandez, un functionar public care a vazut cum au explodat primele bombe intr-un tren tras la peron. Simultan, alte doua gari din Madrid folosite de navetisti, El Pozo si Santa Eugenia au fost lovite de explozii puternice. Puterea deflagratiei a zdrobit vagoanele de tren ca si cum ar fi fost cutii de conserve, iar oamenii prinsi inauntru nu au avut nici o sansa. Daca la inceput autoritatile de la Madrid au insistat ca este vorba despre o operatiune a organizatiei ETA, o ancheta indelungata a dovedit ca Al-Qaeda a dat, de fapt, cea mai grea lovitura din istoria Spaniei.

SPECTACOLUL MORTII. La fata locului, un adevarat spectacol al mortii: pe o suprafata imensa, fragmente de corpuri umane, sange, haine sfasiate si obiecte personale zaceau imprastiate, in timp ce oameni, care au avut sansa de a supravietui, fiind doar raniti, alergau disperati printre cadavre. Ironia sortii: telefoanele mobile ale mortilor sunau incontinuu. 65 de romani au fost raniti in atentate, si alti 16 au fost ucisi.

ALARMA LA AMBASADA. Reprezentanta Romaniei la Madrid a organizat imediat un comitet de criza. Toti angajatii au fost trimisi la spitalele unde fusesera dusi ranitii, incercand sa ii descopere pe romanii care se aflau in tren la momentul exploziei. Ei au fost cei care au facut liste cu romanii care se aflau in cele trei trenuri de navetisti care faceau legatura intre o zona in care locuiau circa 15.000 de romani si capitala Madrid.

SCENE DE GROAZA. De curand, o televiziune spaniola a difuzat o inregistrare a camerelor de securitate de la gara Atocha, care pastreza, pentru eternitate, secundele de groaza si de cosmar. Primele secvente sunt filmate la scurt timp dupa explozia primei bombe, la ora 7:38 dimineata. Oamenii se inghesuie pe peron si pe platforma, incercand sa fuga cat mai repede din gara, in timp ce in spatele lor se vede fumul care se ridica din ce-a mai ramas din vagoanele trenului. Cateva secunde mai tarziu, un alt tren sare in aer, iar imaginile surprind flacarile exploziei si oamenii care se prabusesc, doborati de suflul acesteia. In cateva minute, gara este plina de trupuri neinsufletite, printre care isi fac loc cu greutate echipele de interventie.

LISTA MORTII

1. Zsigovszki Csaba Olimpiu, nascut la 13 septembrie 1977, in Ludus (Mures); 2. Modol Stefan, nascut la 13 august 1958, in Teius (Alba); 3. Diac Nicoleta, nascuta la 25 august 1977, in Sabaoani (Neamt); 4. Martinas Alois, nascut la 15 octombrie 1977, in Roman (Neamt); 5. Dima Georgeta Gabriela, nascuta la 14 noiembrie 1968, in Tarnaveni (Alba); 6. Bogdan Livia, nascuta la 28 octombrie 1976, in Reghin (Mures); 7. Popa Ionut, nascut la 6 februarie 1981, in Turnu Magurele (Teleorman); 8. Geneva Petrica, nascut la 1 ianuarie 1969, in Crangu (Teleorman); 9. Suciu Alexandru Horatiu, nascut la 23 iunie 1985, in Blaj (Alba); 10. Sfeatcu Paula Mihaela, nascuta la 15 ianuarie 1977, in Alexandria (Teleorman); 11. Negru Mariana, nascuta la 22 februarie 1964, in Morlaca (Cluj). A fost inmormantata in Spania, conform dorintei familiei.

DURITATE FATA DE IMIGRANTI

Una dintre consecintele atentatelor din Madrid a fost si intarirea masurilor de protectie a Spaniei impotriva afluxului de imigranti ilegali. Premierul Jose Luis Rodriguez Zapatero a facut, in acest sens, la inceput de mandat, o declaratie surprinzatoare. El a anuntat ca doreste o noua politica, mai "ordonata" si mai "stricta", privind imigratia. Aceasta si in urma faptului ca in atentate au fost ucisi sau raniti numerosi imigranti, multi dintre ei ilegali.

Eroul roman

Grigore Marian Chatineanu a salvat dintr-unul dintre "trenurile mortii" peste 20 de oameni. Unii, fara maini, altii, cu cate un picior retezat, cu totii raniti in cruntele explozii de la Madrid. Are inca in minte imaginile de cosmar din acea zi tragica. "Eram in ultimul vagon al trenului care se indrepta spre Gara Atocha. In apropiere de statie am auzit exploziile. A fost ingrozitor. Din fericire, eu am scapat nevatamat. Am avut noroc. Nu am stat pe loc. Am inceput sa ajut oamenii raniti, sa-i scot din tren. Nu am ajutat numai eu, ci mai multi oameni. Multi, e drept, au fugit. Eu am stat acolo o ora, apoi au venit ambulantele si echipele de interventie si am plecat", a povestit Marian pentru Jurnalul National. Marian a reusit, uitandu-se pe fotografiile de la atentate, sa dea de Sergio Palacios, un barbat la vreo 40 de ani. "Ramasese fara pantaloni, fara pantofi si se plangea ca-l dor picioarele si ca-l apasa in piept", isi aminteste Marian. Sergio i-a multumit si i-a promis ca-l va ajuta sa obtina permis de munca legal in Spania.