A fost Revoluţie sau lovitură de stat?

47% din români cred că în Decembrie 1989 a fost Revoluţie, 36% că a fost lovitură de stat, 3% - altceva, iar 14% nu ştiu/nu răspund, arată sondajul CURS realizat pentru Jurnalul Naţional.

Cei mai mulţi cititori sunt familiarizaţi cu "teoriile", "scenariile" şi controversele stârnite de căderea regimului Ceauşescu. Se ştiu însă mai puţine lucruri despre felul în care "Decembrie 1989" este perceput de populaţie. În cele ce urmează voi analiza succint reprezentările sociale cu privire la "evenimentele" din Decembrie 1989 folosind datele a două sondaje de opinie. Unul dintre sondaje a fost realizat cu 10 ani în urmă de CURS, la cererea Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, pe un eşantion de 2.016 de respondenţi adulţi. Cel de-al doilea sondaj a fost realizat de CURS pentru Jurnalul Naţional în septembrie-octombrie 2009, pe un eşantion de 1.602 respondenţi adulţi. Potrivit profesorului american Marc Osiel, memoria colectivă include acele "povestiri" pe care o societate le "spune" despre evenimente importante şi tumultuoase din trecutul ei, evenimente care au influenţat radical vieţile indivizilor şi stârnesc reacţii profund emoţionale. Evenimente precum războaiele, crizele economice sau revoluţiile sunt parte integrantă a identităţii oricărei societăţi şi se constituie într-un important capital simbolic, generator de solidaritate socială. Conform definiţiei lui Osiel, momentul "Decembrie 1989" ar fi putut reprezenta un factor important de solidaritate socială al memoriei colective post-1990. Datele sondajelor din 1999 şi din 2009 arată că avem de-a face cu falii importante în memoria colectivă cu privire la ceea ce s-a întâmplat în Decembrie 1989. La fel ca în 1999, nici în prezent nu există o versiune care să domine cu majoritate absolută (peste 50%) reprezentările colective cu privire la răsturnarea lui Ceauşescu.

COMPARAŢIE CU 1989
Aşa cum o arată datele, comparativ cu 1999, procentul celor care văd "evenimentele" din Decembrie 1989 ca "Revoluţie" a crescut de la 40% la 47%. În legătură cu această creştere s-ar putea avansa, cu titlu de ipoteze, următoarele explicaţii: în ciuda faptului că tranziţia postcomunistă din România a fost marcată de numeroase convulsii politice, economice şi sociale, comparativ cu perioada de dinainte de 1989, s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile individuale - începând cu obţinerea dreptului la opinie, asociere, libertate religioasă, libertatea presei, alegeri libere, restituirea proprietăţilor confiscate abuziv (mai ales în mediul rural) etc. Foarte probabil că aceste progrese cântăresc în evaluarea momentului Decembrie 1989 ca o ruptură radicală cu trecutul apropiat (ori o revoluţie). Alţi analişti ar putea invoca factorul demografic ori generaţional, reprezentat prin ponderea respondenţilor care fie erau prea tineri la momentul căderii regimului Ceauşescu, fie s-au născut după 1989. Unii dintre aceştia au luat cunoştinţă de "evenimentele" din 1989 prin intermediul manualelor de istorie, care prezintă Decembrie 1989 ca pe o revoluţie (cu unele amendamente, desigur).       

LOVITURA DE STAT NU A CÂŞTIGAT ADEPŢI
Ipoteza "loviturii de stat" nu are în prezent mai mulţi adepţi decât în 1999 şi este îmbrăţişată în continuare de peste o treime din populaţia adultă a ţării (36%). Procentul celor care percep "Decembrie 1989" ca "altceva (decât o revoluţie sau lovitură de stat)" a scăzut de la 5% în 1999 la 3% în 2009 - o scădere care nu este statistic semnificativă. În schimb, remarcăm o scădere semnificativă a ponderii celor care nu au răspuns la această întrebare în 1999 comparativ cu 2009 (19% versus 15%). Respondenţilor care au declarat că în Decembrie 1989 a avut loc "altceva" li s-a cerut - printr-o întrebare deschisă - să precizeze ce au în vedere prin "altceva". În sondajul din 2009, dintre subiecţii care susţin că în 1989 s-a întâmplat "altceva", 21% consideră că este vorba despre o "revoluţie combinată cu o lovitură de stat", 26% sunt de părere că a fost doar o "revoltă populară", 29% cred că avem de-a face cu "un complot, cacealma", 7% cred că a fost doar o (simplă) "schimbare de regim", 7% sunt de părere că a fost un "eveniment haotic", iar 10% susţin că a fost vorba despre un "eveniment provocat de contextul politic internaţional".

Subiecţilor care au optat pentru varianta "lovitură de stat" le-a fost adresată următoarea întrebare deschisă: "Cine/Ce forţe au fost responsabile de «lovitura de stat» din Decembrie 1989?" (vezi grafic). Majoritatea relativă a respondenţilor care văd evenimentele din 1989 ca pe o lovitură de stat (36%) îl consideră pe Ion Iliescu alături de alte forţe ca principal responsabil pentru căderea lui Ceauşescu (34%). "Forţele externe" (de ex.: SUA, CIA, KGB, Rusia, Gorbaciov etc.) sunt văzute ca responsabile de colapsul comunismului de 19% din respondenţii care susţin varianta loviturii de stat; pentru 12% din aceiaşi subiecţi, "Armata şi Securitatea" s-ar fi aflat în spatele evenimentelor din 1989, în vreme ce "foştii comunişti, eşalonul 2 şi cei din anturajul lui Ceauşescu" sunt percepuţi de 11% ca artizani ai evenimentelor din 1989. Pentru 2% din susţinătorii tezei loviturii de stat, responsabilii principali sunt "populaţia, tinerii" (sic!). De remarcat, aproape o cincime din cei care văd răsturnarea regimului Ceauşescu ca pe o lovitură de stat nu au putut preciza cine s-ar fi aflat în spatele acesteia sau nu au răspuns la această întrebare.

În sondajul CURS din 1999 a fost folosită o altă întrebare, adresată tuturor respondenţilor: "În opinia dvs., cine sau ce forţe au contribuit cel mai mult la căderea regimului Ceauşescu?". Ca şi în 2009, şi în sondajul din 1999, paleta răspunsurilor a fost impresionantă (şi uneori hilară), incluzând "parlamentarii (sic!)", "Elena Ceauşescu (sic!)", "mafia italiană", "Jacques Chirac (sic!)", "imperialismul american", "ruşii", "ungurii", "CIA" etc. Cele mai frecvente răspunsuri la întrebarea din sondajul din 1999 au fost "poporul" (19%), "Ion Iliescu" (7%) şi "armata" (4%).

PROFILUL DEMOGRAFIC
Cine sunt cei care îmbrăţişează varianta "Revoluţiei"? Potrivit sondajului din 2009, susţinătorii versiunii "Revoluţie" sunt cu precădere femei, tineri (sub 30 de ani), persoane cu nivel scăzut de şcolaritate (mai puţin decât liceul), rezidenţi în Muntenia (exceptând Bucureştiul). Cei care văd "evenimentele" din Decembrie 1989 ca pe o lovitură de stat sunt cu precădere bărbaţi, cu vârste de peste 31 de ani (în special cei cu vârste cuprinse între 31 şi 55 de ani), absolvenţi de învăţământ superior şi absolvenţi de liceu sau şcoală postliceală, rezidenţi în Bucureşti şi în Moldova. Persoanele care sunt de părere că în Decembrie 1989 a avut loc altceva (decât o revoluţie sau o lovitură de stat) sunt în principal bărbaţi, absolvenţi de studii superioare, şi persoane cu vârste de 56 de ani şi peste. Cum era de aşteptat, cei care nu s-au putut pronunţa cu privire la ceea ce s-a întâmplat în 1989 sunt cu precădere persoane tinere (18-30 de ani). De asemenea, cei care nu au răspuns la întrebarea cu privire la căderea lui Ceauşescu sunt în general persoane cu nivel scăzut de şcolaritate, femei, rezidenţi în vestul ţării.

INFLUENŢE
Datele sondajului din 2009 arată că există o polarizare a reprezentărilor despre 1989: revoluţie (47%) versus lovitură de stat (36%). Explicaţii pentru reprezentările publice divergente asupra momentului Decembrie 1989 sunt numeroase. De exemplu, de pe poziţii relativiste, memoria colectivă depinde şi este influenţată decisiv de ceea ce se întâmplă în prezent. Altfel spus, nu numai ce ne amintim din trecut, ci şi modul în care ne raportăm la trecut  depind de ceea ce se întâmplă în prezent. Factori individuali (precum vârsta sau statutul social actual) influenţează, de asemenea, reprezentările despre trecut, iar acest lucru este atestat şi de alte date ale acestui sondaj, prezentate în paginile Jurnalului Naţional.

Trecerea timpului este un alt factor ce ar putea explica fragmentarea reprezentărilor sociale despre Decembrie 1989. Dacă în zilele imediat următoare căderii regimului Ceauşescu s-ar fi efectuat un sondaj de opinie, este foarte probabil că majoritatea covârşitoare a românilor ar fi declarat că în Decembrie 1989 a avut loc o revoluţie autentică. De altfel, la 20 mai 1990, Ion Iliescu - principal susţinător al "teoriei" revoluţiei - a fost votat de o asemenea majoritate covârşitoare. Pe parcursul celor 20 de ani care s-au scurs de la momentul Decembrie 1989, percepţiile asupra evenimentelor de atunci s-au schimbat şi nuanţat datorită unor fapte sau "dovezi" care au fost aduse la cunoştinţa publicului larg de diverse instanţe (presă, politicieni, lideri de opinie etc.). Fără îndoială că unii cititori ar putea găsi nesurprinzătoare divergenţa de opinii cu privire la Decembrie 1989; în fond, orice societate democratică presupune şi cultivă pluralismul de opinii. Cu toate acestea, rămân o serie de întrebări care-şi aşteaptă răspunsul: În ce condiţii memoria colectivă despre un regim sinistru şi reprezentările sociale cu privire la căderea violentă a acestuia ar fi putut fi mai puţin controversate şi polarizate? Dacă a fost doar o lovitură de stat, ce spune acest lucru despre noi? Ce le spunem părinţilor şi urmaşilor celor care au ieşit în stradă în Decembrie '89, murind pentru ca noi să ne luăm raţia de libertate? Dacă a fost o "Revoluţie", în ce a constat ea propriu-zis?


Va urma
Despre schimbările sociale după 1989.