Partidele care compun, începând de ieri, Coaliția de guvernare, PSD-PNL-USR-UDMR-Minoritățile Naționale, au semnat un Acord politic în cadrul căruia se prevede că niciun parlamentar al acestor formațiuni nu are voie să voteze moțiuni simple sau de cenzură împotriva Executivului. Mai mult, nu are voie să inițieze sau să voteze legi cu caracter economic sau financiar fără acordul prealabil al conducerii Coaliției. Aceste prevederi încalcă articolul 69 din Constituția României, deoarece Legea Fundamentală stabilește că, în cazul parlamentarilor, mandatul imperativ este nul.
Patru partide și un grup parlamentar, respectiv PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale din Camera Deputaților, au semnat, ieri, „Acordul Politic în vederea formării Coaliției politice de guvernare prooccidentale pentru perioada 2025 – 2028”. În acest document, la articolul 19, se prevede că „niciun parlamentar, membru al partidelor și formațiunilor politice care fac parte din Coaliție nu va semna, nu va susține și nu va vota o moțiune simplă împotriva vreunui membru al Guvernului sau o moțiune de cenzură împotriva Guvernului”.
De asemenea, la același articol 19 din Acordul Politic citat, se mai prevede că niciun parlamentar, senator sau deputat, al partidelor care constituie Coaliția de guvernare, „nu va iniția sau vota un proiect de lege sau amendament care propune creșteri de cheltuieli, facilități, sporuri, angajări sau achiziții, fără acordul prealabil al conducerii Coaliției”.
Aceste prevederi, asumate de liderii tuturor acestor partide, sunt vădit neconstituționale, deoarece încalcă articolul 69 din Legea Fundamentală. Constituția României prevede, la Secțiunea a II-a, referitoare la Statutul senatorilor și Deputaților, la articolul 69, privind mandatul imperativ, că „în exercitarea mandatului, senatorii și deputații sunt în serviciul poporului” și că „orice mandat imperativ este nul”.
Rotația premierilor, în 2027
În documentul citat, liderii formațiunilor politice susțin că activitatea Coaliției se fundamentează pe buna colaborare, transparență și responsabilitate”, că formațiunile politice membre ale Coaliției „se angajează să ducă o politică moderată și echilibrată, prin alinierea la obiectivele comune, în ciuda unor diferențe ideologice”, că „meritocrația și profesionalismul vor fi o prioritate în administrație, dincolo de apartenența politică” și că „fiecare decizie majoră este adoptată prin consens politic, cu implicarea directă a tuturor formațiunilor politice componente ale Coaliției și a prim-ministrului”.
Se mai arată că obiectivele legislative ale acestei Coaliții constă în „promovarea legislației necesare pentru implementarea programului de guvernare”.
Un punct important al acestui document este acela conform căruia „formațiunile politice semnatare convin asupra aplicării rotației în privința ocupării funcției de prim-ministru”. Astfel, pentru perioada iunie 2025 – aprilie 2027, candidatul la funcția de prim-ministru, susținut de Coaliție, va fi desemnat de către PNL, iar pentru perioada aprilie 2027 – decembrie 2028 candidatul pentru funcția de prim-ministru, susținut de aceeași Coaliție, va fi desemnat de către PSD.
Guvern cu 5 vicepremieri
Structura guvernului va fi compusă din 16 ministere, trei funcții de vicepremier fără portofoliu și două funcții de vicepremier cu portofoliu.
PSD, care are 131 de senatori și deputați, a primit 8 funcții guvernamentale. Are un vicepremier fără portofoliu, în persoana lui Marian Neacșu, la care se adaugă Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (condus de Ciprian Șerban), Ministerul Justiției (condus de Radu Marinescu), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (condus de Florin Barbu), Ministerul Energiei (condus de Bogdan Ivan), Ministerul Sănătății (condus de Alexandru Rogobete), Ministerul Muncii (condus de Florin Manole), precum și Secretariatul General al Guvernului (care va fi condus de Radu Oprea).
PNL, care are 72 de senatori și deputați, a primit 7 funcții guvernamentale. Are funcția de premier, în persoana lui Ilie Bolojan, precum și o funcție de vicepremier fără portofoliu, în care a fost desemnat afaceristul Dragoș Anastasiu, și care se va ocupa de „reformarea statului”. O a doua funcție de vicepremier este ocupată de Cătălin Predoiu, care și-a adjudecat și funcția de ministru al Afacerilor Interne. La Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a fost numit Dragoș Pîslaru, ex-USR, ex-REPER, iar la Ministerul Educației și Cercetării a rămas independentul Daniel David. Pentru funcția de ministru al Finanțelor, a fost nominalizat și impus Alexandru Nazare, ex-BNR, ex-PNL, ex-PDL.
USR, cea mai mare reprezentare în CSAT
USR are 59 de senatori și deputați și a primit 5 funcții guvernamentale. Vicepremier și ministru al Apărării Naționale este Ionuț Moșteanu. Ministerul Afacerilor Externe va fi condus de Oana Țoiu, iar Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va fi condus de Diana Buzoianu. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului îl va avea șef pe Radu Miruță.
UDMR, care are 32 de senatori și deputați, a primit trei funcții ministeriale. Asfel, vicepremier fără portofoliu va fi Tanczos Barna. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației va fi condus de Cseke Attila, iar la Ministerul Culturii a fost numit Demeter Andras.
PSD și PNL și-au împărțit, prin „contract”, șefia celor două Camere ale Parlamentului
În acord, se prevede că fiecare minister va avea, de regulă, câte doi secretari de stat, însă poate ajunge chiar la 4 secretari de stat „la ministerele cu activitate complexă”.
De asemenea, formațiunile care au semnat Acordul vor asigura reprezentarea Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale în structurile guvernamentale, „cu respectarea ponderii politice parlamentare în cadrul Coaliției”.
Un motiv de denunțare unilaterală a acestui Acord este nerespectarea prevederii din document potrivit căreia „Coaliția va constitui o majoritate parlamentară care va acorda votul pentru funcția de președinte al Senatului din partea PNL și pentru funcția de președinte al Camerei Deputaților din partea PSD”.
Se mai arată că ședințele Coaliției sunt conduse de președintele partidului care numește prim-ministrul. Aceste ședințe vor avea loc bilunar sau ori de câte ori va fi nevoie, la sediul Guvernului, iar deciziile se iau prin consensul liderilor. Deciziile sunt obligatorii pentru toate partidele componente.


