Adventul

Fie ca i se spune Advent sau Postul Craciunului, aceasta perioada reprezinta pentru crestini un timp de asteptare si pregatire spirituala, care se materializeaza prin rugaciune, mortificare si asteptare.

"ACCENTUL CADE PE VIATA SPIRITUALA". Parintele romano-catolic Daniel Bulai, parohul Bisericii Italiene "Preasfantul Mantuitor" afirma ca "in acest timp ar trebui sa ramanem in limitele postului, cautand cele care favorizeaza concentrarea sufleteasca, faptele de caritate fata de aproapele si spiritul de rugaciune, ferindu-ne de tot ce este contrar traditiei postului. Credinciosii sunt indemnati sa participe cat mai frecvent la sacramente, in primul rand la spovada si la sfanta impartasanie, apoi sa faca fapte bune, acest punct este foarte important, sa aiba grija de cel nevoias, de cel sarac. In al treilea rand crestinul este indemnat in aceasta perioada sa faca mici mortificari personale. In ce consta aceste mortificari? Pe parcursul acestui timp in zilele de vineri nu se mananca carne. Facem aceste mortificari pentru ca toti sa participam cu trup si suflet pregatiti pentru venirea Mantuitorului. Nu in ultimul rand, crestinii trebuie sa se familiarizeze cu cuvantul lui Dumnezeu prin citirea Sfintei Scripturi, crestinul trebuie sa se hraneasca mult mai des si cu aceasta carte. Adventul se imparte in doua, prima parte tine pana la 16 decembrie, timp in care biserica ne invita sa privim spre venirea finala a lui Iisus Hristos, venirea istadologica. Tot la acea data incepe novena de Craciun, credinciosii sunt indemnati sa se gandeasca mai mult la venirea actuala a lui Hristos, venirea istorica, venirea in timp printre noi. Este importanta si mortificarea spirituala, dar esential este sa se puna accentul pe acea formare spirituala interioara, profunda, ca dupa aceea Hristos la Craciun sa vina in viata lui. Accentul cade pe viata spirituala. Suntem invitati cu totii la o traire autentica a mesajului biblic si o purificare launtrica constanta si decisiva. In aceasta asteptare caracteristica Adventului trebuie sa fim atenti unul fata de celalalt, trebuie sa fim mereu gata de a ne sustine reciproc si de a ne ierta unii altora slabiciunile si greselile. Crestinul trebuie sa se lepede de sine insusi, de toate aplecarile lui rele, pentru a-si incredinta intreaga viata numai lui Dumnezeu si in slujirea semenilor. Batranii, neputinciosi de altfel, si copiii nu sunt obligati sa posteasca, dar cei care sunt in putere, cei care simt nevoia unei reinnoiri spirituale sunt indemnati."

STARE DE SUFLET. Postul Craciunului ca pentru oricare alt crestin atat greco-catolic, cat si ortodox sau romano-catolic inseamna o reimprospatare a unirii cu Dumnezeu, mult mai aproape decat perioadele celelalte ale anului in care oamenii nu sunt pregatiti pentru post. Parintele greco-catolic Gheorghe Cristescu afirma ca "Postul Craciunului este o stare de suflet si de trup prin care omul trebuie sa se gandeasca mai mult la Dumnezeu socotind ca are si suflet nu numai trup, fiindca sufletul este de fapt persoana care ramane si exista, iar trupul este de fapt o haina care imbraca sufletul si in aceasta perioada omul trebuie sa se gandeasca la faptul ca exista creat de Dumnezeu pentru viata si cum Dumnezeu este Viata si a dat-o si omului, nici omul nu dispare. Prin moarte intra in adevarata viata care este eterna, fara sfarsit si atunci trebuie sa ii multumim Creatorului care ne-a descoperit acest lucru prin persoana Fiului Sau, coborand sub chip de om cu numele de Iisus Hristos printre oameni ca sa ne invete cum trebuie sa petrecem viata in aceasta haina a trupului ca sa putem beneficia de prezenta lui Dumnezeu dincolo. Crestinii greco-catolici se pregatesc si prin postul sufletului, nu numai al trupului. Al sufletului consta in aceea ca isi face o examinare a faptelor din timpul vietii, ceea ce a facut rau regreta si are posibilitatea sa se impace cu Dumnezeu prin administrarea sacramentului spovezii pe care il poate administra preotul prin puterea data de Dumnezeu. Impacat fiind cu Dumnezeu, credinciosul trebuie sa renunte la micile greseli sau obiceiuri care l-ar putea duce la mici rautati in viata aceasta si sa poata raspunda in fata lui Dumnezeu de ce nu a facut binele si a facut raul. Postul pentru greco-catolici nu inseamna a nu manca si a-ti chinui trupul, ci sa ne schimbam felul nostru de a ne purta in relatia cu Dumnezeu si in relatia cu oamenii, in relatia cu Dumnezeu de recunostinta, in relatia cu oamenii de buna intelegere. Daca poti sa tii postul ca sa te stapanesti, fiindca prin post poti sa stapanesti mai usor simturile, atunci trebuie sa te stapanesti prin ceea ce Biserica impune. In prima si ultima saptamana a Postului Craciunului nu trebuie sa mananci carne, untura, poti consuma peste, unt, lapte, branza, dar fara carne, fara grasimi animale. In restul timpului numai miercurea si vinerea nu trebuie sa mancam carne. Trebuie sa iti opresti instinctele, inclinatiile spre rau, sa traiesti in relatii de buna prietenie cu oamenii si de buna impacare cu Dumnezeu. Lucrul bun este ca sa schimbi felul rautacios in relatiile cu oamenii si sa fii mai vesel, mai bun, sa nu fi arogant, sa nu fi carcotas si sa nu te enervezi din orice."

"Crestinul trebuie sa se lepede de sine insusi, de toate aplecarile lui rele, pentru a-si incredinta viata numai lui Dumnezeu si in slujirea semenilor"
Parintele Daniel Bulai