"Alesii" folclorului de Anul Nou

Programele folclorice organizate pentru Revelioanele din Epoca de Aur se filmau, ca si celelalte momente artistice, cu cel putin o luna inainte. Artistii aveau grija ca textele melodiilor lor sa nu fie insinuante. Totul era bine pus la punct si fiecare stia ce are de facut.

Lasand la o parte pregatirile tehnice, despre care mai toti interpretii de muzica populara pe care i-am intrebat au spus ca erau minutios facute, am avut surpriza sa constatam ca acestia erau multumiti si incantati de cum decurgeau filmarile. Au spus ca lucrau cu profesionisti, nominalizandu-l pe Tudor Vornicu, ca se punea accent numai pe valoare, pe autentic si ca nu oricine ajungea sa le cante telespectatorilor cu ocazia Sarbatorilor de iarna.

NORMALITATE. Despre Revelionul din 1989 aproape ca artistii nu si-au mai amintit momente concrete si asta pentru ca totul decurgea normal, la fel ca in ceilalti ani. Aceasta normalitate era intretinuta chiar de ei, deoarece multi dintre solisti aveau grija sa elimine din textele lor versurile care ar fi putut trezi suspiciuni. Repertoriul lor era pur folcloric, cu mici exceptii. Revelioanele puse la cale inainte de ’89 se constituiau ca adevarate programe de divertisment: muzica usoara, populara, balet, scenete si erau printre singurele ocazii in care romanul se bucura de atatea vedete si voie buna prelungita. De la aceste filmari au lipsit, in repetate randuri, Irina Loghin, Tiberiu Ceia, Ion Dolanescu si Maria Ciobanu. Cu totii interzisi de Ceausesti o peri-oada indelungata de timp.

SPECIALISTI. Desi nu s-a numarat printre "alesii" programului de Revelion, Irina Loghin a aparut totusi pe genericul de final, alaturi de vestitii interpreti. Si asta pentru ca Revelionul din ’89 a fost, pur si simplu, incropit din filmari anterioare. Doar cateva din secventele pregatite special pentru aceasta ocazie au mai intrat pe post. Irina Loghin nici macar nu se afla in Romania in acea perioada. Impreuna cu Daniela Condurache (si ea una din protagonistele programului de Revelion) semnasera un contract pentru a canta intr-un restaurant din Tel Aviv. Pe la inceputul lunii ianuarie au revenit si ele in Romania. "In ’89 eram in Israel", spune Daniela Condurache. "Dar imi amintesc cum se realizau, pe vremuri, filmarile pentru seara dintre ani. Studiourile erau frumos aranjate, existau scenografi deosebiti si specialisti in lumini. Era important ca lumina sa cada bine pe fetele noastre si, chiar daca noi cantam in grupuri, melodii populare sau patriotice, exista preocuparea de a atinge perfectiunea. Se stia, cine n-avea macar un cantec cu tenta laudativa, patriotica nu intra nicaieri. Asta era situatia. Insa melodiile vechi erau mereu acceptate, daca nu aveau texte cu dublu inteles ori insinuante". Inregistrarile pentru Revelion durau zile intregi. Incepeau dimineata si se incheiau seara tarziu. Fiecare isi astepta randul cu rabdare si stoicism. "In costumele populare se strecura, cu mare grija, si tricolorul nostru."

Pentru Maria Dragomiroiu, Revelionul din 1990 a fost singurul pe care l-a petrecut acasa, alaturi de familie. De obicei, sarbatorile le facea "in campul muncii". Aceasta perioada, fireste, aducea artistilor venituri frumusele. "Tin minte ca Revelionul din ’90 a fost singurul in care am stat acasa si n-am cantat. Despre filmari, mare lucru nu mai retin. Stiu ca nu aveam voie sa cant cu parul despletit. In ultimii trei ani, inainte de Revolutie, Tovarasa a dat ordin sa apar la televizor numai cu parul prins. Cantecele trebuiau sa fie valoroase. Pe vremuri se produceau lucruri frumoase, pentru ca erau facute cu profesionalism. Se muncea foarte mult si totul trecea prin multe vizionari. E frumos si acum, dar atunci nu se facea rabat de la calitate. Acum, tehnica ajuta foarte mult, se lucreaza mult mai repede. Eu n-am avut probleme pe vremuri si de-asta treaba a mers bine. In ceea ce ne priveste pe noi, artistii de folclor, nu erau cine stie ce oprelisti. Eu, multumesc lui Dumnezeu, am fost solicitata si am cantat aproape la toate Revelioanele."

TALMES-BALMES. Floarea Calota era o alta prezenta des intalnita pe micile ecrane. "O figura luminoasa ramane Tudor Vornicu. El este cel care ne aducea laolalta si concepea structura Revelioanelor cu toate cele. Ieseau niste Revelioane frumoase, ca dovada ca si acum sunt folosite momente filmate in acea vreme. Nu toate cantecele ii ridicau in slavi pe Tovarasi. Eu am amintiri frumoase, cu exceptia momentelor lungi, in care se canta pentru partid. Au fost artisti care au facut-o din propria initiativa, dar mie nimeni nu mi-a impus sa cant pentru Ceausescu". Benone Sinulescu a fost mai aprig in relatarile sale. "Unii cantareti ieseau in fata, voiau neaparat sa fie in primele randuri, dar mie imi placea sa stau mai in spate, mai ales atunci cand se cantau piese cu texte lozincare, melodii usoare. Revelionul din 1989 m-a prins in tara, dar imediat dupa aceea am plecat in America, unde am stat trei luni. Din ce-mi amintesc, programul de Revelion a fost un talmes-balmes."

"Tin minte ca Revelionul din ’90 a fost singurul in care am stat acasa si n-am cantat. Despre filmari, mare lucru nu mai retin. Stiu ca nu aveam voie sa cant cu parul despletit. In ultimii trei ani, inainte de Revolutie, Tovarasa a dat ordin sa apar la televizor numai cu parul prins." Maria Dragomiroiu, interpreta "Am avut un cantec "Holda de grau si secara". A fost respins pentru ca s-a tras concluzia ca eu cant despre graul care se cara din tara. "Cum adica, se cara graul de la noi din tara??". Cred ca nici nu stiau ce-i secara... "Domne, da’ ce canta asta, e posibil asa ceva...?!" Nicolae Sabau, interpret "O figura luminoasa ramane Tudor Vornicu. El este cel care ne aducea laolalta si concepea structura Revelioanelor cu toate cele. Ieseau niste Revelioane frumoase, ca dovada ca si acum sunt folosite momente filmate in acea vreme." Floarea Calota,interpreta

O LELITA CONTESTATA Filmarile pentru Anul Nou se realizau inainte de decembrie si erau atent verificate. "Odata m-a reclamat o colega. Contesta melodia "O lelita hai la stana, daca nu esti prea batrana". "Uite ce educatie da Nicolae Sabau, uite ce canta"... Si aia s-au luat dupa chestia asta si mi-au interzis si cantecul respectiv." De Revelion, repertoriul era compus, in general, din cantece de joc si cantece de pahar, dar decente. Noi, ca interpreti, eram foarte grijulii atunci cand ne scriam versurile, pentru a nu se lovi de comisia de cenzura", isi aminteste Nicolae Sabau. PROFESIONISTI SI AMATORI Se lucra foarte mult si, pentru a patrunde in echipa solistilor consacrati, trebuia sa fii o valoare. Despre ce se petrece in prezent, Gheorge Turda are o parere transanta: "Acum filmeaza cine vrea si cine nu vrea. S-au amestecat profesionistii cu amatorii. De Tudor Vornicu nu putea trece nimic din ceea ce nu insemna valoare. Nu existau surogate muzicale. Sigur, se mai strecurau si texte special create pentru genul de spectacole cu tema, dar se pastra autenticul. Din cate imi amintesc eu, ce am filmat pentru acest Revelion nu s-a mai dat". "SA TrAIESTI, TURDA!" "Atunci se bateau care sa apara in emisiuni, avand in vedere ca era numai un post de televiziune", declara Gheorge Turda. Solistul isi aminteste ca, avand program in cateva localuri, se plimba cu masina dintr-un loc in altul si s-a temut ca nu cumva Anul Nou sa-l prinda singur in masina. "Mi-am luat o butelcuta de palinca si, la ceasul 12, m-am uitat in oglinda si mi-am urat eu mie La multi ani si mi-am spus: "Sa traiesti Turda, sa ai sanatate si succese!"".