"Am deschis ochii pentru Favorit".

Initiativa Favorit, grup informal de initiativa civica din cartierul Drumul Taberei, zona Favorit, si Centrul de Resurse pentru participare publica CeRe au organizat vernisajul expozitiei "Am deschis ochii pentru Favorit" la 19 mai, in fata cladirii fostului cinematograf Favorit din Drumul Taberii. Expozitia, care a avut loc in aer liber, a venit in continuarea evenimentului Favorit Renaste, realizat in august 2010, prin care Initiativa Favorit a propus autoritatilor locale un model de amenajare a cladirii Cinematografului Favorit menit sa readuca acest spatiu in folosul comunitatii. Fotografiile din expozitie au fost realizate de membrii grupului de initiativa in perioada februarie-aprilie 2011 prin metoda photovoice, derulata de CeRe – Centrul de Resurse pentru participare publica si surprind imagini ale zonei si cinematografului Favorit. Grupul Initiativa Favorit a reusit sa stranga in timpul evenimentului 180 de semnaturi pentru ca Cinematograful Favorit sa devina un spatiu cultural. Mai mult, in urna plasata in cadrul expozitiei, denumita simbolic "Posta Favorit" s-au adunat la sfarsitul evenimentului 75 de mesaje despre Favorit pe care cetatenii le-au adresat Primariei Sectorului 6. Singurele raspunsuri certe au fost legate de expertiza tehnica realizata asupra cladirii cinematografului in urma careia s-a hotarat consolidarea si nu daramarea acesteia. Efortul grupului de initiativa ne-a readus in memorie un frumos si emotionant film despre miracolul vietii, inocenta copilariei, greutatile maturizarii, pierderea primei iubiri si acceptarea realitatii care spunea, de asemenea, si povestea cinematografului, "Cinema Paradiso". Un film despre sfarsitul unei ere, al unui film, al unor vieti. Era daramat un cinematograf. Un film care te emotiona, care te facea sa iubesti oamenii asa cum sunt si care in ultimele cinci minute cuprindea taieturi din filme vechi, unele uitate, altele nestiute, altele de-a dreptul legendare. Toate acele momente interzise, acele saruturi erau daruite de proiectionist invatacelului sau, dar si noua, spectatorilor. Ca sa nu uitam farmecul unic al complicitatii salii cu eroii de pe marele ecran. Dupa revolutie, cinematograful a disparut in Romania. Astazi exista din ce in ce mai putine cinematografe, dar din ce in ce mai multe mall-uri. Oamenii nu mai merg la cinema, salile s-au desfiintat, iar numarul mic de spectatori demonstreaza fie ca biletele sunt scumpe, fie ca majoritatea salilor sunt inospitaliere, fie ca s-au obisnuit sa priveasca la televizor mai mult sau mai putin gratis, mai mult sau mai putin in bune conditii. Si totusi, avem nevoie de lumina marelui ecran, de un loc unde sa mergem cand vrem sa ne relaxam pentru cateva ore. Dar care sa nu coste cat sa­la­riul unui invatator sau al unui medic.