La 11 februarie 1990, secretarul de stat american James Baker a făcut o scurtă escală la Bucureşti. Era prima vizită a unui oficial de rang înalt din lumea democratică în Capitala României după Revoluţie!
Baker se afla într-un turneu mai amplu în ţările Europei de Est, iar popasul său în Capitala României fusese iniţial incert. Itinerariul oficial prevedea deplasări la Praga şi Moscova, însă demnitarul american a "rupt" patru ore şi jumătate din programul său pentru a vizita Bucureştiul. S-a întâlnit cu primul-ministru Petre Roman la Palatul Victoria, cu preşedintele CPUN Ion Iliescu la Palatul Parlamentului (Palatul Patriarhiei în prezent), cu unii lideri ai opoziţiei, reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale, studenţeşti şi de tineret, precum şi cu pastorul reformat Laszlo Tokes.Pluralism politic şi economie de piaţă
Secretarul de stat american a venit cu scopul declarat de a da un mesaj politic prin care făcea apel la stabilitate, pe fondul tensiunilor dintre Putere şi Opoziţie. La sosire pe Aeroportul Otopeni, James Baker a spus: "Am venit în România cu gândul de a încuraja procesul de reforme, de a încuraja alegeri libere şi cinstite, de a ne asigura că acest proces va continua spre pluralism politic, spre stabilirea unei economii de piaţă. Oficialităţile guvernamentale române ne-au spus că sunt pe deplin angajate în direcţia unor alegeri libere şi echitabile. Noi am insistat asupra faptului că îmbunătăţirea relaţiilor dintre Statele Unite şi România depinde de organizarea acestor alegeri libere şi echitabile, de respectarea drepturilor omului şi de respectarea drepturilor minorităţilor".
Clauza
Chestionat de ziarişti în privinţa viitorului relaţiilor economice dintre România şi SUA, secretarul de stat american a declarat: "Noi (guvernul Statelor Unite, n.r.) reexaminăm poziţia în legătură cu clauza naţiunii celei mai favorizate pentru România, tot aşa cum reexaminăm şi faţă de alte ţări din Europa răsăriteană. Dacă vom ajunge s-o acordăm, depinde de împrejurările care vor exista, şi anume, după cum am mai spus, de înaintarea continuă spre calea unor alegeri libere şi cinstite, a deschiderii libertăţii şi democraţiei.
Este foarte important ca această mişcare spre reforme, sau revoluţie, dacă vreţi, să avanseze în mod paşnic şi stabil. SUA sprijină cu tărie ţinerea de alegeri pe deplin libere şi echitabile în România. Sperăm ca guvernul să asigure condiţiile unor asemenea alegeri şi dorim ca opoziţia să ştie acest lucru. Este foarte important ca opoziţia să aibă acces corespunzător la mass-media, ca pregătirile pentru alegerile viitoare să fie echitabile şi complete şi ca data ţinerii lor să permită partidelor de opoziţie să participe în condiţii echitabile la competiţia electorală".
Drepturi pentru minorităţi
În cadrul scurtei sale vizite în România, James Baker a ţinut neapărat să aibă o întrevedere cu pastorul reformat Laszlo Tokes, la sediul ambasadei Statelor Unite din Bucureşti. După întâlnire, Tokes a declarat: "Reconcilierea dintre România şi Ungaria se bazează pe respectarea drepturilor minorităţilor naţionale. O problemă-cheie este democratizarea societăţii româneşti. Am afirmat că problema de suflet spre democratizarea societăţii româneşti este problema naţionalităţilor".
Ajutoare de 80.000.000 de dolari
În timpul vizitei, delegaţia americană a anunţat că SUA vor acorda în perioada imediat următoare ajutoare alimentare României în valoare de 80.000.000 de dolari. Liderii opoziţiei s-au arătat nemulţumiţi faţă de bunăvoinţa administraţiei de la Washington faţă de guvernul controlat de FSN, fiind de părere că "îi sufla în pânze" şi ar fi fost mai potrivit ca aceste anunţuri să fie făcute după alegeri. La ieşirea de la întâlnirea cu James Baker, secretarul general al PNL, Radu Câmpeanu, a declarat: "În general nu-mi fac mari iluzii în urma unor asemenea întrevederi. Ele sunt încurajante pentru noi, dar nu sunt de natură să modifice substanţial politica guvernului în această materie. Poziţia noastră este că libertatea actuală este numai tolerată din când în când, dar că nu este garantată şi că trăim sub ameninţare. Nu i-am declarat interlocutorului că s-a cerut moartea lui Coposu şi Câmpeanu, considerând că aceasta este o lipsă de educaţie democratică. Ne-am referit la probleme de interes general - lipsa de libertate pentru partide şi noua atmosferă de ameninţare în care trăim în permanenţă. Referindu-mă la afirmaţiile domnului Baker, am cerut să se facă o diferenţă între ajutorul umanitar care trebuie acordat imediat poporului român şi ajutorul cu implicaţii politice, care să fie amânat până atunci când există libertate şi democraţie garantate, deci după alegeri. Mă refer, fireşte, la investiţii, societăţi mixte, clauza naţiunii celei mai favorizate etc. Ajutorul umanitar anunţat de SUA îl apreciez ca foarte bun, foarte necesar şi indispensabil, dar m-am mirat că vine tocmai acum".