Din acest moment, analiza Cazului 1393 rămâne la mâna specialiştilor. Maestrul Marian Nazat dă un verdict categoric: eroare judiciară
Consider că ne aflăm în prezenţa unei erori judiciare, apăruta pe fondul încălcării mai multor dispoziţii legale, în cele două faze ale procesului penal.
În faza de urmărire penală
În primul rând. Cercetarea locului faptei, incluzând şi examinarea externă a cadavrului victimei, s-a efectuat în absenţa unui medic legist (a se vedea procesul-verbal de la filele 2-3 din dosarul de urmărire penală). De aici şi caracterul vag şi imprecis al descrierii leziunilor de violenţă sau al semnelor morţii. Prezenţa medicului legist la cercetarea locului faptei oferă posibilitatea organelor de urmărire penală de a stabili rapid versiunile de anchetă. O descriere exactă a leziunilor de violenţă şi a mecanismului de producere a morţii face posibilă identificarea instrumentelor folosite de agresor pentru suprimarea vieţii victimei. În cazul de faţă, în absenţa acestor elemente în faza iniţială a anchetei, corpurile delicte folosite la agresarea victimei nu au fost identificate şi depuse la dosar. Or, în lipsa acestor obiecte vulnerante nu s-a putut stabili, prin expertize criminalistice traseologice, dacă leziunile de violenţă au fost produse în împrejurările descrise de Spânu Cătălin şi Hagiu Nelu.
În al doilea rând. Medicul legist care a întocmit raportul medico-legal de necropsie precizează că a fost prezent la locul faptei, contrar procesului -verbal de cercetare aflat la filele 2-3. Deşi - la data de 13.12.2000, data deplasării la faţa locului, nu se cunoşteau împrejurările morţii victimei, la cap. “Istoricul cazului”, medicul legist Girgan Mariea menţionează o situaţie de fapt stabilită ulterior şi reţinută în rechizitoriu. Or, medicul legist era obligat să se rezume doar la datele cunoscute în ziua de 13.12.2000, adică la momentul efectuării necropsiei, şi nu la cele posterioare.
În al treilea rând. Procurorul nu a solicitat medicului legist să precizeze vechimea fiecărei leziuni de violenţă şi mecanismul de producere a acesteia. De asemenea, faţă de concluziile medicului legist - “Moartea a fost favorizată de politraumatismul (...)” - , procurorul trebuia să lămurească mecanismul tanatogen. Astfel, medicul legist era dator să precizeze dacă politraumatismul a fost doar o condiţie favorizantă sau chiar cauza morţii, favorizată însă de loviturile aplicate de agresori. Mai mult, medicul legist se contrazice în partea concluzivă a raportului, unde, pe de o parte, conchide - la pct. 3 - că moartea a fost favorizată de politraumatism, iar, pe de alta parte, - la pct. 5 - , ca între politraumatism şi moartea victimei există legătura de cauzalitate. Or, raportul de condiţionare nu este sinonim cu raportul de cauzalitate.
La efectuarea expertizei medico-legale procurorul nu a pus în vedere părţilor că au dreptul la un expert recomandat, aşa cum prevede art.120 Cpp, ca o garanţie a echitabilităţii procesului şi a egalităţii de arme între acuzare şi apărare. Dacă s-ar fi uzat de acest drept, poate că toate inexactităţile şi omisiunile din raportul medico-legal ar fi fost înlăturate.
În al patrulea rând. Situaţia de fapt a fost stabilită pe baza unor probe administrate în mod nelegal, iar art. 64 al. 2 Cpp stabileşte că probele astfel obţinute trebuie înlăturate. În acest sens, menţionăm că: principalul martor, Hagiu Nelu - care avea la momentul efectuării urmăririi penale 14 ani (împliniţi chiar la 15.12.2000, - a fost audiat prima oară la 19.12.2000, fără a i se cere să depună jurământul prev. de art. 85 Cpp (filele 55-56). În aceeaşi zi, martorul a fost audiat în prezenţa avocatei Corobana Stela (apărător din oficiu) iar declaraţia a fost consemnată pe formular tipizat (fila 57).
Tot în ziua de 18.12.2000, martorul Hagiu Nelu a fost confruntat cu învinuitul Enache Vicu, dar nu a depus jurământul. Mai mult, la confruntare a participat doar avocata Corobana Stela, ca avocat din oficiu, dar nu se precizează cărei persoane îi asigură asistenţa juridică (situaţia este identică şi pentru confruntarea efectuată în ziua de 05.01. 2001 cu inculpatul Chicioroagă Vasile); procurorul nu a efectuat percheziţii la domiciliile condamnaţilor şi martorului Hagiu Nelu pentru a ridica hainele cu care aceştia au fost îmbrăcaţi în seara zilei de 12.12.2000 pentru a le examina criminalistic. De asemenea, nu a ridicat obiectele folosite la agresarea victimei pentru a stabili dacă pe acestea sunt urme de sânge uman sau alte urme materiale (fire de par, de ex.). Procurorul nu a dispus examinarea corporală a celor patru persoane, pentru a se stabili existenţa unor eventuale leziuni produse în timpul lovirii victimei. Aceasta se impunea indeosebi în condiţiile în care Chicioroagă Vasile prezenta leziuni de violenţă la o mână. Or, medicul legist putea, la solicitarea procurorului, să stabileasca mecanismul de producere a leziunii respective, vechimea, tipul agentului vulnerant etc.; Procurorul nu a procedat la reconstituirea împrejurărilor în care victima a fost ucisă; Procurorul nu i-a audiat pe grănicerii cu care victima a avut, posibil, ultima discuţie înainte de a fi ucisă; procurorul nu reţinut agravanta prev. de art. 75 lit. a Cod Penal - săvârşirea infracţiunii de trei sau mai multe persoane; a încuviinţat, prin încălcarea dreptului la apărare, prev. de art. 6 Cpp, ca acelaşi avocat să asigure din oficiu asistenţa juridică inculpaţilor care aveau interese contrare. Astfel, la confruntările între inculpaţi şi martorul Hagiu Nelu a participat un singur avocat (filele 65-74). De asemenea, la prezentarea materialului de urmărire penală, inculpaţii Spânu Cătălin şi Chicioroagă Vasile au fost asistaţi de avocatul din oficiu Martis Beatrice, deşi cei doi aveau interese contrare (filele 137 si 141). Mai mult, deşi Spânu Cătălin şi Chicioroagă Vasile nu ştiu să scrie şi să citească, procurorul le-a prezentat materialul de urmărire penală fără să-l citească celor doi. Este de observat că nici aparatorul din oficiu al celor doi nu a manifestat interes în asistenţa acordată inculpaţilor, mărginindu-se să semneze actele îndeplinite în prezenţa sa fără a sesiza încălcarea drepturilor procesuale menţionate ale inculpaţilor.
În faza judecării fondului
La termenele din 27.06. 2001, 23.07.2001, 8.08.2001, 3.09.2001 şi 1.10.2001, inculpaţii cu interese contrare au fost asistaţi de acelaşi avocat din oficiu. Mai mult, deşi la termenul din 3.09.2001 procurorul de sedinţă a sesizat aceasta ilegalitate, iar instanţa a admis cererea ca fiecare inculpat să fie asistat de alt avocat, judecarea cererii de prelungire a arestării preventive s-a făcut tot cu încălcarea dreptului la apărare. Instanţa nu a dat curs principiului IN DUBIO PRO REO, în condiţiile în care inculpatul Spânu Cătălin a revenit asupra declaraţiilor iniţiale, precizând că Chicioroagă Vasile şi Enache Vicu nu au fost de faţă la uciderea victimei. Mai mult, inculpatul Spânu Cătălin a recunoscut că a agresat victima împreună cu martorul Hagiu Nelu, varianta care se apropie de adevăr în opinia mea (în acest sens, invoc contradicţiile majore între declaraţiile martorului Hagiu Nelu, date pe parcursul procesului, între declaraţiile inculpatului Spânu Cătălin, pe parcursul procesului, interesul acestora de a deposeda prin violenţă victima de bani (sumă modică) şi alte bunuri existente asupra sa. Un astfel de mobil nu i se poate reţine lui Enache Vicu, care avea o situaţie materială bună. Cât despre Chicioroagă Vasile, alibiul acestuia nu a putut fi răsturnat prin audierea martorilor, care nu au fost în măsură să precizeze cu exactitate că l-ar fi văzut în sat în ziua crimei).
În faza judecării apelului
Dosarul a fost soluţionat de un complet de judecători care a fost investit şi cu judecarea recursurilor declarate de inculpaţi împotriva încheierilor prin care li se prelungise măsura arestării preventive, ceea ce sporeşte suspiciunile cu privire la lipsa de obiectivitate a celor doi magistraţi. Instanţa de apel a preluat situaţia de fapt reţinută de prima instanţă, iar soluţia nu putea fi decât aceeaşi.
În faza judecării recursului
De asemenea, printr-o motivare sumară şi superficială, instanţa de recurs a menţinut primele două hotărâri. Instanta de recurs, potrivit art. 3857 Cpp, trebuia să extindă efectele recursului şi cu privire la Spânu Cătălin şi să constate că pedeapsa aplicată acestuia pentru infracţiunea prevăzută de art.315 Cod penal este graţiată prin Legea nr. 543/ 2002. În cele două faze ale procesului, apărătorii inculpaţilor nu au invederat încălcarea normelor de drept care au condus la pronunţarea unor soluţii nelegale. Apărarea a fost superficială, aşa cum se întâmplă mereu în cazul desemnării din oficiu a avocaţilor.
În concluzie:
În cauza de faţă, apreciez că soluţia corectă era restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, având în vedere nulitatea absolută a acesteia (încălcarea dreptului la apărare în cazul inculpaţilor arestaţi) şi nerespectarea celorlalte garanţii procesuale.
SOLUTIE COLATERALA: Chicioroagă Vasile şi Enache Vicu au posibilitatea de a formula plângere penală împotriva lui Hagiu Nelu pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă, astfel încât o eventuală condamnare a acestuia să le ofere calea revizuirii hotărârii de condamnare în temeiul art. 394 lit. b Cpp.