Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Întâlnirea inițiatorilor proiectului de Geoparc UNESCO „Oltenia de sub munte” cu reprezentanții UNESCO și cu autoritățile locale din Vâlcea a avut loc pe 9 iulie 2024, fiind ultimul pas al demersurilor de acreditare pentru obținerea statutului. Dar reprezentanții administrațiilor locale și cei ai Salrom au explicat că se opun acestui demers, pentru că nu vor mai putea desfășura activități economice, dacă județul Vâlcea devine Geoparc UNESCO.
De altfel, pe 25 iunie fusese transmis un document, de la CJ Vâlcea către Ministerul Mediului, cu alte 6 documente atașate, din partea a 6 primării, toate exprimând clar și în scris dezacordul localnicilor în legătură cu transformarea județului în Geoparc UNESCO.
În lipsa acelui document, întâlnirea de pe 9 iulie a avut loc, dar s-a întâmplat doar pentru că „nu a fost găsit” - deși, ulterior, Ministerul Mediului ne-a răspuns, oficial, că fusese înregistrat chiar pe data de 25 iunie, când a fost trimis pe e-mail către un secretar de stat.
CJ Vâlcea a refuzat să-l plătească pe influencerul britanic
După scandalul care s-a iscat pe tema geoparcului, la întâlnirea de pe 9 iulie, în mass-media și pe rețelele de socializare au apărut articole și dezbateri pe tema așa-zisului sabotaj al proiectului, fiind invocat inclusiv influencerul britanic Charlie Ottley și faptul că CJ Vâlcea n-a vrut să-l plătească pentru filmul realizat la cererea ONG-ului care a inițiat proiectul.
L-am întrebat pe Administratorul Public al județului dacă s-a făcut vreo licitație pentru atribuirea unui contract de promovare a turismului în județul Vâlcea și a fost refuzată participarea la acea licitație pentru influencerul britanic, însă acesta a explicat că nu a existat nicio astfel de licitație și că ar fi fost ilegal să i se dea bani.
„Știu că filmul a fost comandat de Asociația Kogayon. Ei l-au angajat domnul Ottley să promoveze... nu județul, ci proiectul lor. Noi, Consiliul Județean, nu am avut o procedură de achiziție pentru așa ceva, iar ce intenționăm noi să facem este un proiect de promovare a zonei turistice. Autoritățile locale și asociațiile de hotelieri sau pensiuni nu au reușit să facă un astfel de proiect. Nu puteam să plătim filmul lui Charlie Ottley. Nici măcar nu era vorba despre promovarea județului. În primul rând, dacă era lansată o licitație, domnul respectiv trebuia să participe ca persoană juridică, pentru că așa e legea în România. Cum aș fi putut să mă duc eu la pușcărie, ca administrator public, plătind 100.000 de euro unuia care face un film, oricine ar fi respectivul?”, a declarat Adrian Mihăilă, Administratorul Public al județului Vâlcea, pentru Jurnalul.
Citește pe Antena3.ro
Practic, orice astfel de încercare de a finanța un proiect privat din bani publici, prin presiuni exercitate asupra administrației județene, este trafic de influență, în legislația românească.
Filmul a fost plătit de Kogayon
Pentru a deveni Geoparc UNESCO, era nevoie mai ales de acceptul autorităților din județul Vâlcea. Membrii Asociației Kogayon au făcut totul, pas cu pas, parcurgând toate etapele prevăzute de regulamentul UNESCO, pentru a obține statutul. Nici Societatea Națională a Sării nu a acceptat proiectul Kogayon, pentru că transformarea întregului județ Vâlcea în Geoparc UNESCO ar însemna inclusiv închiderea definitivă a minelor de pe suprafața sitului care obține acest statut.
Specialistele UNESCO au înțeles textul de lege și au anulat inițiativa, dar reprezentanții Asociației Kogayon au acuzat PSD, Salrom și Primăria Horezu de sabotaj. Asociația Kogayon a plătit un film realizat de celebrul influencer Charlie Ottley, pentru a atrage atenția publicului asupra proiectului și a obține astfel susținerea necesară.
Filmul făcut pentru Kogayon a fost anunțat de asociație, pe 22 mai 2024, înaintea întâlnirii cu evaluatorii UNESCO și cu autoritățile locale din Vâlcea, de pe 9 iulie, când ar fi trebuit să fie și lansarea filmului „Discover Oltenia”, realizat de influencerul britanic Charlie Ottley.
„Acest proiect reprezintă singurul film din România realizat de către Charlie Ottley exclusiv din fondurile unui ONG, Asociaţia Kogayon, proiect susţinut de către BRD Groupe Societe Generale. Cu o durată de aproximativ 17 minute, filmul, rodul unei munci intense de şase luni, este realizat pentru şi alături de comunitate şi prezintă patrimoniul natural şi cultural foarte variat şi bogat al Olteniei de sub Munte”, anunța Asociația Kogayon, în comunicatul de presă pentru lansarea filmului de promovare a proiectului pentru geoparc. Charlie Ottley a fost desemnat chiar „ambasador al Geoparcului”.
Omul care a distrus proiectul Conservation Carpathia
Adrian Mihăilă nu era străin de proiectele ONG-urilor care vor să introducă județul Vâlcea în arii protejate. Deși Asociația Kogayon și Ministerul Mediului pretind că un Geoparc UNESCO nu este o arie protejată, situația juridică este totalmente diferită de explicațiile aduse de experții ONG-ului și ai ministerului, pentru că există OUG nr. 57/2007, care definește „geoparcul” ca „arie protejată de interes internațional”, dar există și documente ale UNESCO în care este descrisă activitatea care se poate face într-un Geoparc UNESCO și care coincide cu lista de restricții specifică ariilor protejate, chiar dacă nu se declară oficial că Geoparcul UNESCO este arie protejată.
Documentul care descria diverse situații, sub formă de răspunsuri la întrebări frecvente (FAQ), a fost retras de pe site-ul instituției internaționale a doua zi după ce a fost publicat în Jurnalul, ca dovadă concludentă în această dispută cu Asociația Kogayon și cu Ministerul Mediului.
Actualul Administrator Public al județului Vâlcea are „antecedente” serioase în distrugerea unor proiecte ale ONG-urilor și ale filantropilor care cumpără suprafețe foarte mari de teren în centrul României, pentru a crea o imensă arie protejată, de peste 200.000 de hectare – conform descrierii făcute de Fundația Conservation Carpathia care a inițiat proiectul „Yellowstone” de România și care a ajuns în impas, din cauza românilor care refuză să-și vândă proprietățile, în mai multe județe care sunt vizate de filantropi.
Proprietarii au anulat contractele și au refuzat să vândă
Înainte de venirea Asociației Kogayon în județul Vâlcea, tot Adrian Mihăilă a fost cel care a distrus proiectul Fundației Conservation Carpathia, la o întâlnire cu proprietarii de păduri de la care filantropii asociației urmau să cumpere zeci de hectare de terenuri, cu scopul de a înființa acel „Yellowstone” pe 200.000 de hectare, în centrul României.
„M-am dus și eu la întâlnirea cu Conservation Carpathia, cu toți proprietarii de păduri din zona Brezoi, unde e interesul lor, dar am cerut contractul, să-l citesc. Pe pagina 3, sus, la articolul 8.2 scria așa: Conservation devine proprietar pe zona naturală pe care o va cumpăra. Am întrebat un proprietar din Argeș, care vânduse, dar nu citise contractul, dacă a văzut ce scrie acolo. Apoi mai mulți proprietari au anulat actul de vânzare, după ce au citit contractul”, a declarat Adrian Mihăilă, pentru Jurnalul.
Oamenii au văzut că fundația urmează să-și atribuie toate bogățiile solului și ale subsolului, prin aceste contracte, deși legislația românească nu permite, deocamdată, dar se poate modifica legea, iar în baza acelor contracte de vânzare-cumpărare, noul proprietar ar intra în drepturi, imediat după respectiva eventuală modificare legislativă. Această perspectivă i-a speriat pe mulți dintre cei cooptați de fundație pentru a-și vinde pădurile.
După scandalul de la Vâlcea, aproape jumătate dintre cei care deja vânduseră au reziliat contractele, iar alții care urmau să vândă s-au opus. Așa s-a ajuns la scandalurile actuale din județele Argeș și Brașov – mai ales din zona Făgărașului, unde composesoratele (asociațiile de proprietari de păduri) duc un adevărat război împotriva proiectului „Yellowstone” susținut de fundațiile Conservation Carpathia și Pro Park.
Dacă n-au vrut în „Yellowstone”, li s-a propus geoparc
Asociația Kogayon a ajuns la Vâlcea imediat după respingerea ofertelor făcute de Conservation Carpathia, iar din anul 2020 până pe 9 iulie 2024, ONG-ul a făcut toți pașii procedurali pentru acreditarea Geoparcului UNESCO „Oltenia de sub munte”, prezentând ca suprafață harta județului. Mai mult, din discuțiile pe care le-am avut, la începutul acestui an, cu PR-ul asociației, am aflat că ONG-ul a făcut deja vizite și demersuri în localități din județele învecinate, pentru a extinde aria viitorului geoparc – inclusiv la Baia de Fier, unde sunt minele de grafit ale României, administrate de Salrom, iar într-un Geoparc UNESCO nu s-ar mai putea exploata. Minele de grafit sunt închise, dar se fac demersuri pentru reluarea exploatării.
Dacă ne uităm cu atenție pe hartă, observăm că prin transformarea județului Vâlcea și a teritoriului din vecinătate în Geoparc UNESCO, practic se vor alipi cele două arii extinse ale parcurilor naturale pe care vor să le facă asociațiile Conservation Carpathia, Pro Park și Kogayon, incluzând județele Vâlcea, Gorj, Argeș, Brașov și Prahova, deocamdată.
Legătura celorlalte două fundații cu Ministerul Mediului, dar și cu Ministerul de Externe este foarte strânsă, având în vedere faptul că în anul 2016, când conducerea a fost preluată de Guvernul Cioloș, din Consiliul de Administrație al Fundației Conservation Carpathia au fost numiți ministrul Mediului (Cristiana Pașca-Palmer) și 3 secretari de stat, printre care și Erika Stanciu, care apoi a devenit președintele Fundației Pro Park, în timp de fostul ministru Pașca-Palmer a devenit secretar executiv al Convenţiei ONU privind Diversitatea Biologică.
Documentul care ar fi anulat scandalul
Așa se poate explica și povestea „scrisorii pierdute” prin Ministerul Mediului, care ar fi anulat întâlnirea de pe 9 iulie, dar care „pentru că nu a existat” - cum au pretins unii reprezentanți ai Guvernului - a dus la chemarea experților UNESCO în România, pentru evaluarea viitorului geoparc de la Vâlcea. Așa s-a ajuns și la scandal, după ce Salrom și primăriile au declarat, în cadrul întrunirii oficiale, că se opun proiectului – iar fără acordul lor nu se poate acredita Geoparcul UNESCO.
„Cu reprezentanții ONG-ului și ai proiectului «Oltenia de sub munte» am comunicat și le-am explicat că sunt 6 UAT-uri și Consiliul Județean care ar fi trebuit să valideze această intenție de a crea un geoparc UNESCO. Noi am transmis o adresă către Ministerul Mediului și am atașat alte adrese din partea a 6 localități, transmise domnului Secretar de stat Chiru (Dan-Ștefan Chiru – n.r.), pe 25 iunie, în care ne-am exprimat dezacordul în legătură cu geoparcul”, a mai declarat, pentru Jurnalul, Administratorul Public al județului Vâlcea.
Într-o discuție telefonică neoficială cu Secretarul General al UNESCO pentru România, Madlen Șerban, aceasta a recunoscut că întâlnirea de pe 9 iulie nu ar fi trebuit să aibă loc, dacă ar fi fost găsit documentul buclucaș, pierdut prin birourile de la Ministerul Mediului. „Noi am avut întâlnire cu Ministerul Mediului și nimeni nu a primit nimic. Nu discută nimeni oportunitatea. Dacă oamenii vor sau nu vor e dreptul lor. Singurul lucru pe care l-am discutat este de ce din 28 martie – și mă refer exclusiv la Horezu – de ce Hotărârea Consiliului Local a fost adusă la cunoștință tuturor abia pe 9 iulie, la această întâlnire? Hotărârea Consiliului Local care este singurul document scris, din 28 martie, de ce nu a fost adusă la cunoștință până la data de 9 iulie?”, a afirmat Madlen Șerban, în respectiva discuție telefonică neoficială, la o săptămână după întâlnirea care a anulat proiectul Asociației Kogayon.
De fapt, inclusiv hotărârea de consiliu era menționată în documentul transmis de CJ Vâlcea la Ministerul Mediului și înregistrată ca fiind primită, pe 25 iunie 2024. Cu toate acestea, doamna Secretar General UNESCO a precizat că nimeni nu a găsit acel document înregistrat și în lipsa lui s-a mers mai departe în procedura de acreditare a proiectului de geoparc. „Cui le-au fost transmise aceste documente? În întâlnire, domnul Obadă (Obadă-Ciortan Ionuț – n.r.), reprezentantul Primăriei Horezu - singurul care a fost prezent, cu soția dânsului, pentru că așa e, în familie, acolo (de fapt, doamna Odabă Mădălina Elena, la care a făcut referire doamna Madlen Șerban, în convorbirea telefonică, este sora domnului Odabă și ambii sunt reprezentanți ai Primăriei Horezu – n.r.), a explicat că, dacă vă uitați pe hotărâre, la punctul 4 scrie că se publică pe site, ca și cum lumea ar trebui să citească site-urile tuturor localităților, iar la punctul 2, că se transmite către Prefectură. Prefectura, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, ar fi trebuit să comunice mai departe. Eu m-am întâlnit cu Prefectul, în prezența Subprefectului și a Departamentului juridic, dar mi s-a spus că nu s-a transmis documentul. Prefectura are rolul de analiză a legalității. Aceasta este întrebarea: de ce din 28 martie am aflat despre această hotărâre abia pe 9 iulie? Referirea la Ministerul de Externe a fost: cine vorbește cu UNESCO? În România, relațiile externe și internaționale se realizează prin Ministerul de Externe. Nu mă interesează Asociația Kogayon. Trei primării au fost acolo, dar o singură primărie a avut obiecții, prezentând hotărârea de Consiliu Local. Singura primărie care a fost reprezentată și care a prezentat un document este Horezu. Noi eram în evaluare și evaluarea s-a făcut în sală și s-a ajuns la evaluare pentru că nu s-a comunicat. Dacă acest document ar fi existat, nu aducea nimeni evaluare în acea sală. Cui i-au transmis documentul? Dacă l-au transmis, Ministerul Mediului de ce nu a găsit documentul? Trei secretari de stat și ministrul, toată lumea a căutat documentul, timp de două zile, după ce ați scris în ziar despre acest document, dar nu l-au găsit”, a explicat Madlen Șerban.
De fapt, documentul a existat și a fost înregistrat imediat după ce a fost primit de secretarul de stat din Ministerul Mediului Dan-Ștefan Chiru. Am întrebat, oficial, Ministerul Mediului, după discuția cu Madlen Șerban, dacă a fost primit de la CJ Vâlcea acel document, iar joi a fost transmisă confirmarea înregistrării acestuia pe 25 iunie.
