Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un exemplu concret, care arată, din datele publice, că nu a fost nicidecum salvată compania prin listarea la bursă, este Hidroelectrica, unde statul doar pierde procente din profitul companiei.
Un caz similar care se pregătește de același rezultat este SALROM. Societatea Națională a Sării S.A. (SALROM) a ripostat după ce ministrul Economiei a descris compania drept „un caz de neasumare a responsabilității”. SALROM a transmis că va cere clarificări bazate pe date obiective și verificabile, aducând, încă o dată, dovezi concludente care contrazic afirmațiile ministrului și pe cele ale vicepremierului Oana Gheorghiu.
Există similitudini între situația SALROM și listarea la bursă a companiei Hidroelectrica – o acțiune din care statul român doar pierde procente din profit, în favoarea celor care au cumpărat acțiunile Hidroelectrica de la Fondul Proprietatea.
Recent, vicepremierul Oana Gheorghiu a făcut afirmații din care se înțelege că Hidroelectrica ar fi fost salvată de insolvență după listarea la bursă, acesta fiind un exemplu de succes. De fapt, Hidroelectrica a avut profit până în anul 2012, când a înregistrat o cădere bruscă și a intrat în insolvență, ca apoi să se redreseze și să reintre imediat pe profit, din 2013.
Insolvența Hidroelectrica a durat un singur an, pentru că societatea a început să facă profit imediat după pierderea de 508 milioane de lei înregistrată în 2012, când avea și datorii de 4,33 miliarde lei. Datele publice ale companiei arată că între 2013 și 2023 Hidroelectrica a avut profit constant, de peste 1 miliard de lei anual - altfel nici nu s-ar fi putut vinde pe bursă acțiunile.
În 2023 a fost listată la bursă, în luna iulie, dar nu statul a vândut acțiuni, ci doar Fondul Proprietatea - pachetul de 20% - în timp ce statul român încă deține 80% din acțiunile Hidroelectrica, iar pachetul de acțiuni vândut de Fondul Proprietatea nu aduce decât o pierdere procentuală pentru România.
Directori demiși de ministrul Economiei
La fel e și în cazul SALROM, companie cu profit constant în ultimii ani, unde statul deține 51% din acțiuni și 49% deține tot Fondul Proprietatea. În legătură cu SALROM, în ultimii ani a existat un real război al miniștrilor USR de la Mediu și Economie cu directorul general al companiei care trebuia să fie înlăturat din funcție, pentru listarea la bursă a societății. Deși sub conducerea lui compania statului a făcut profit și se poate vedea evoluția de la un an la altul, miniștrii Economiei l-au acuzat, cu date false, de proasta gestionare a situației SALROM – ignorând evidența.
Războiul miniștrilor USR cu directorul SALROM a început după ce Salina Praid a fost inundată și o parte din plafonul fostei mine s-a prăbușit, iar salina s-a inundat, fiind imposibil de recuperat. Ministerul Economiei a dat vina pe conducerea SALROM, deși există documente care arată că vina nu este a companiei.
Adevărul despre Salina Praid este demonstrabil
âConducerea SALROM a arătat de ce adevăratele cauze ale dezastrului natural de la Praid nu au fost cele prezentate de Ministerul Economiei (inclusiv de Corpul de Control), dar niciunul dintre miniștrii USR ai Economiei nu a ținut cont de documentele care dau dreptate conducerii SALROM, pentru că s-a dorit demiterea conducerii acestei societăți.
Lipsa unor lucrări de investiții și întreținere în infrastructura hidrotehnică a contribuit și contribuie în continuare la vulnerabilitățile existente. Documentele arată că până în prezent, singura entitate care a realizat și continuă să realizeze investiții concrete pentru punerea în siguranță a zăcământului și pentru redeschiderea activității la Salina Praid este SALROM și nu există alte instituții care să fi intervenit efectiv, în mod direct, în aceste lucrări.
Profit înregistrat constant, în ultimii ani
La fel ca în cazul Hidroelectrica, SALROM nu s-ar putea lista la bursă dacă nu ar face profit constant, în creștere, de la un an la altul. Datele reale ale activității companiei SALROM sunt publice și arată că 90% din profitul realizat a fost distribuit către Statul Român (51%) și Fondul Proprietatea (49%) sub formă de dividende, confirmând rolul SALROM ca furnizor net de resurse la bugetul public.
„Evoluția SALROM din ultimii 4 ani demonstrează un model economic solid și o gestionare responsabilă a resurselor publice. În 2021, compania înregistra o cifră de afaceri de aproximativ 360 milioane lei și un profit net de circa 60 milioane lei. În 2022, veniturile au crescut la aproape 500 milioane lei, iar profitul a depășit 140 milioane lei. În 2023, profitul s-a menținut la un nivel ridicat, în jurul a 150 milioane lei. În 2024, SALROM a continuat să performeze, cu o cifră de afaceri de peste 450 milioane lei și un profit de peste 130 milioane lei. Concomitent, în aceeași perioadă, SALROM a făcut investiții de aproximativ 400 milioane lei”, a transmis SALROM, într-un comunicat de presă, iar datele se confirmă, din sursele oficiale, publice. Reprezentanții SALROM subliniază faptul că aceste rezultate nu sunt conjuncturale, ci reflectă disciplină financiară și capacitatea managerială constantă de a genera valoare.
Legături cu mina de grafit de la Baia de Fier
Pentru a ajunge la rezultatele dorite, ultimii doi miniștri ai Economiei nu doar au susținut niște informații false și au decis demiterea conducerii SALROM (care se opunea listării la bursă a societății), dar s-au făcut și alte intervenții în afara cadrului legal (la fel ca în cazul Romsilva).
În ultimele 6 luni au existat modificări succesive în structura Consiliului de Administrație, inclusiv situații în care au fost desemnați membri care nu îndeplineau condițiile minime prevăzute de legislația în vigoare.
„Ne întrebăm dacă nu cumva noile atacuri ale decidenților guvernamentali asupra uneia dintre puținele companii profitabile ale Statului Român nu au legătură cu investițiile de peste 600 milioane euro în exploatarea și procesarea grafitului, care vor genera venituri estimate la peste 2 miliarde de euro. Probabil că nici menționarea SALROM în lista companiilor scoase „la mezat” nu este deloc întâmplătoare. De altfel, cei peste 1.300 de angajați ai SALROM se așteaptă ca Statul Român să-și majoreze participația pentru a-și proteja interesele într-o companie de interes strategic”, a transmis conducerea SALROM, după anunțul listării la bursă.
Este vorba despre grafitul din mina care urmează să fie redeschisă la Baia de Fier, în județul Gorj, și care aparține SALROM. Totuși, prin alte acțiuni ale USR, venite prin Ministerul Mediului, mina de grafit ar putea să nu se poată deschide niciodată, în ciuda investiției uriașe de acolo, dacă se va demonstra că din geoparcurile UNESCO nu se poate extrage cu scopul vânzării niciun fel de piatră sau minereu – așa cum explică UNESCO într-un document oficial despre care Jurnalul a scris de mai multe ori.
Dacă Oltenia de sub Munte devine geoparc UNESCO și se aplică răspunsurile date de experții acestei organizații mondiale, atunci nu se va putea exploata grafitul de la Baia de Fier, chiar dacă legislația românească a fost modificată recent de Ministerul Mediului.
Citește pe Antena3.ro
