Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectul de lege inițiat de deputatul USR Emanuel Ungureanu, prin care Direcția Generală Anticorupție din MAI este transformată în organ de cercetare penală pentru DNA, indiferent de statutul celor anchetați sau de natura infracțiunilor cercetare, a trecut, luna trecută, tacit de Senat. Practic, instituția fundamentală a statului nu a găsit timp să analizeze și să supună la vot, în timp util, prevederile care încalcă o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, conform căreia ofițerii DGA pot efectua acte de cercetare penală numai în dosarele de corupție în care sunt implicați angajați ai MAI. Senatul nu a avut, de asemenea, timp să vadă că legea lui Ungureanu a primit numai avize negative. Un astfel de aviz a venit de la CSAT și a subliniat că prevederile ei vin în contradicție cu deciziile instanței supreme. Acum, adoptată tacit de Senat, legea a ajuns pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional.
La data de 12 noiembrie 2025, Senatul României a adoptat, tacit, un proiect de lege inițiat de deputatul USR Emanuel Ungureanu, pentru organizarea și funcționarea Direcției Generale Anticorupție din Ministerul Afacerilor Interne. Este vorba despre un proiect care încalcă flagrant o decizie a ÎCCJ de dezlegare a unor chestiuni de drept, din 16 iunie 2025.
Concret, proiectul lui Ungureanu, adoptat tacit de Senat, propune abrogarea cu totul a legislației care a stat la baza deciziei instanței supreme, mai exact rereglementarea activității DGA, pentru a permite polițiștilor să efectueze orice acte de cercetare penală, pentru orice tip de infracțiuni. Mai mult, DGA va deveni un fel de serviciu de informații care să stea la dispoziția procurorilor DNA, să efectueze filaje, supravegheri, urmăriri, pătrunderi prin forță, imobilizări și folosirea agenților sub acoperire sau chiar a colaboratorilor cu identități conspirate în dosarele instrumentate de DNA.
CSAT: lege neclară, ambiguă și care contravine deciziilor justiției
Ei bine, Senatul nu a supus la vot această lege, motiv pentru care s-a împlinit termenul de adoptare tacită, prevăzut de Constituție, în ciuda avizelor negative transmise, printre care s-a aflat inclusiv avizul negativ al CSAT.
Astfel, Consiliul Suprem de Apărare al Țării a transmis conducerii Camerei Deputaților un răspuns potrivit căruia „în prezent, DGA se află într-un proces de conceptualizare, planificare, pregătire și lansare a unei profunde modernizări, în scopul eficientizării activității, prin teritorializarea substructurilor și optimizarea managerială, optimizarea bugetară și menținerea actualului cadru de competență, clarificat prin Decizia ÎCCJ nr. 8/2025”.
Conform CSAT, „Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 8/2025, pronunțată în recurs în interesul legii, a adus clarificări cadrului normativ în vigoare, statuând că ofițerii DGA pot desfășura activități de cercetare penală exclusiv în dosarele care implică personalul MAI (polițiști, pompieri, jandarmi)”.
CSAT arată că, în proiectul de lege trecut tacit de Senat, a fost introdusă sintagma „și alte activități de combatere a corupției”, despre care apreciază că „au un caracter general și ambiguu, putând da naștere la interpretări și riscuri privind depășirea competențelor legale ori suprapunerea cu atribuțiile altor structuri (DNA, DIICOT, alte instituții ale MAI în care își desfășoară activitatea polițiști cu aviz de poliție judiciară)”.
Avizul negativ, semnat șeful Departamentului Securității Naționale
Într-o altă sintagmă introdusă în proiect – „indiferent de natura infracțiunii” -, se propune o extindere a competenței materiale a lucrătorilor de poliție cu aviz de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție pentru a efectua orice acte de cercetare penală, dispuse de procurorul competent, indiferent de natura infracțiunii. CSAT consideră că acest lucru „este neconform cu principiul specializării funcționale și creează riscuri reale de suprapunere de competență cu alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne, neclarități în administrarea probatoriului, dificultăți în alocarea dosarelor”.
„O asemenea dispoziție ar transforma Direcția Generală Anticorupție dintr-o structură specializată exclusiv în prevenirea și combaterea corupției, într-un organ de cercetare penală, fără delimitare clară de competență materială. Prevederile propuse intră în contradicție cu Deciziile ÎCCJ nr. 8/2025 și 21/2-010, care au caracter obligatoriu”, se mai subliniază în avizul negativ al CSAT. Documentul poartă semnătura fostului consilier prezidențial Cristian Diaconescu, în calitatea de șef al Departamentului Securității Naționale.
Ei bine, acest aviz nu a contat, deoarece legea a trecut tacit de Senat, fără măcar să fie supusă la vot. De asemenea, au fost la fel de ignorate și avizele negative emise de către Comisia pentru Comunicații, Comisia Juridică, Comisia pentru Drepturile Omului, Comisia pentru Administrație Publică și Consiliul Legislativ.
Liber la culegerea de informații
Legea lui Emanuel Ungureanu transformă, practic, DGA într-un serviciu secret care să stea aproape exclusiv la dispoziția DNA. În proiect se prevede faptul că „în îndeplinirea competențelor care îi revin, DGA cooperează cu instituțiile și autoritățile publice și colaborează cu asociațiile și organizațiile neguvernamentale și cu persoanele fizice și juridice, din țară și din străinătate, în limitele legii”.
Totodată, proiectul măcelărește temeinic decizia ÎCCJ, în sensul că reglementează că „lucrătorii poliției judiciare din cadrul DGA au competența să efectueze, în condițiile legii, orice acte de cercetare penală dispuse de procurorul competent, indiferent de natura infracțiunii. În vederea desfășurării activității, lucrătorii poliției judiciare din cadrul DGA au dreptul de a obține informații, în condițiile stabilite prin instrucțiuni ale ministrului Afacerilor Interne, precum și de a folosi colaboratori, în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură penală”.
În aceeași propunere legislativă, Emanuel Ungureanu scrie că „pentru punerea în executare a ordonanțelor dispuse de procurorul competent, DGA utilizează investigatori sub acoperire, documente și obiecte, în condițiile prevăzute de lege”, iar „în afara cadrului procesual penal, DGA asigură protejarea identității oficiale a polițiștilor, prin măsuri specifice (…), inclusiv prin utilizarea de nume și coduri de identificare”.
Odată trecută de Senat, legea a ajuns pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional.
Ar urma să se înființeze și call-center-ul „Turnați aici”
Proiectul în discuție mai conține și alte prevederi interesante. Una dintre acestea se referă la faptul că „DGA administrează sistemul telefonic call-center anticorupție, constituit în scopul sesizării de către cetățeni a faptelor de corupție, asigurând preluarea apelurilor și transmiterea acestora către procurorul competent, potrivit legii”.
Concret, se arată că „sistemul telefonic call-center anticorupție, înființat la nivelul DGA, reprezintă o alternativă la celelalte linii telefonice puse la dispoziția publicului de alte instituții publice, pentru sesizarea faptelor de corupție” și că „sesizările care nu au ca obiect săvârșirea unor fapte de corupție se transmit de către DGA organelor competente”. „DGA centralizează, stochează și pune la dispoziția autorităților abilitate datele privind apelurile primite. În vederea popularizării sistemului telefonic, instituțiile publice asigură afișarea de materiale informative la sediile proprii, respectiv distribuirea acestora către populație”, se mai prevede în acest proiect de act normativ.
Citește pe Antena3.ro
