Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Armata Română a trecut Dunărea cu 43.414 soldaţi, 7.170 de cai şi 110 tunuri, alăturându-se în apropiere de Plevna trupelor ruse ce numărau inițial, la începutul Războiului Ruso-Turc, 52.000 de luptători, rânduri mult rărite din primăvară (aprilie 1877) până-n vară-toamnă (30 august/11 septembrie) în urma apărării dârze a otomanilor conduși de Osman Nuri Pașa, ce avea în subordine 40.000 de ostași și 100 de tunuri. După mai bine de cinci luni de poticniri și ciocniri sângeroase, ducele Nicolae al Rusiei a cerut sprijinul României, în încercarea de a răzbi către Istanbul. A fost momentul în care Războiul Ruso-Turc a început să însemne, pentru popoarele din Balcani, mult mai mult decât reglarea disputelor teritoriale (în urma Războiului Crimeei - 1853-1856) dintre două mari imperii - cel rus (în ascensiune) și cel otoman (în cădere liberă). Acest război a început să însemne, zic, eliberarea unor popoare aflate de sute de ani în jugul otoman și constituirea statelor România, Serbia, Muntenegru și Bulgaria.
Câteva repere istorice
Plevna, Smârdan, Grivița, Rahova - toate aceste nume de așezări aflate la sud de Dunăre au însemnat pentru români tot atâtea probe de curaj, dârzenie și sacrificiu suprem, de luptă până la moarte împotriva unui cotropitor care vreme de patru secole a supt și a stors Balcanii. Început în vara anului 1877, asediul Plevnei, de pildă, s-a încheiat abia în 28 noiembrie/10 decembrie cu capitularea turcilor. Odată oferite reperele istorice, facem loc explicațiilor de natură lingvistică propuse de distinsul etnolog Gheorghiță Ciocioi în legătură cu rădăcinile acestor nume de localități atât de importante în istoria românilor: „Plevna (Pleven, în bulgară) este un oraș de la sud de Dunăre, cunoscut la noi mai ales pentru «căderea» sa din 1877, după aproape patru luni de asediu din partea trupelor române și ruse. Nume dat mai multor străzi («căi») din România, întru amintirea izbânzilor din războiul de Independență. Pleven este un toponim de origine slavă - din «plevel» - neghină, buruiană, iarbă de plivit”.
Pleava de după adunarea grânelor
Mai departe: „Cum multe din localitățile dimprejurul Plevnei poartă nume legate de vegetație (pomi, plante), se crede că Plevna își trage numele de la un loc «înțelenit», plin de buruieni. Pe de altă parte, în bulgară, «plevnea» (плевня) are înțelesul de șură/adăpost/construcție pentru depozitat paiele, «buruianul», fânul, resturile («pleava») de după recoltarea cerealelor, numirea orașului stârnind, astfel, nu puține controverse. Numele este cunoscut sub forma dată după 1270. Așadar, străzi pe care pășim fie pentru «desțelenirea terenului», fie la «strângerea recoltei»”.
Un pașă pasionat de apicultură și columbofilie
Ce conotații ascunde numele de Grivița - purtat de mai multe străzi, cartiere, uzine etc. din România? „Nume dat în cinstea biruințelor obținute de armata română în Războiul de Independență (1877-1878). Grivița este o localitate din Bulgaria, în care s-a aflat una din principalele redute de apărare ale cetății Plevna. Numele a apărut în perioada otomană”. Mai exact? „Locurile aparțineau unui pașă pasionat de apicultură și columbofilie. Lângă amplasamentul actual al satului (acesta a fost mutat după o epidemie de ciumă), conducătorul otoman creștea porumbei gulerați/de pădure (columba palumbus). În bulgară - griveac («griv»). Locuitorii din Rogulți, unde pașa își avea uriașul porumbar, vor fi numiți, astfel, «grivați». Mai târziu, satul își va lua numele de Grivița. Acesta se tălmăcește atât prin porumbiță («grivița» - femela griveac-ului), cât și prin așezare cu un «porumbar» ieșit din comun). Spre amintire, când pășim pe străzile ce poartă un nume în cinstea biruinței noastre din locul porumbeilor...”.
Un loc plin de duhoare
Ce înțeles are numele de Smârdan - primit, după 1878, de mai multe străzi, cartiere și localități din România? „Nume luat după satul Smârdan, sangeacul de Vidin, Imperiul Otoman (Bulgaria de astăzi). Lupta de la Smârdan a avut loc pe 12/24 ianuarie 1878, rezultatul fiind favorabil trupelor române. «Atacul de la Smârdan» al lui Nicolae Grigorescu va deveni chiar o imagine emblematică a războiului nostru de independență. Numele de Smârdan este unul slav. Din verbul «smărdea» - a da miros greu, a fi plin de duhoare/«putoare», a mirosi urât. Smârdan - loc urât mirositor, plin de duhoare. Numele este purtat de mai multe localități din Serbia și Bulgaria. Motivele numirii acestora sunt dintre cele mai diferite (bălți urât mirositoare, molime, războaie cu sute de morți, emanații de gaze din sol etc.). Satul Smârdan, Vidin, de la 1 ianuarie 1960, a fost «înghițit» de satul apropiat, Inovo”.
Nuci din belșug
Ce înseamnă Rahova (nume purtat și de un cartier bucureștean)? „Se știe că numele străzii (iar mai apoi al cartierului) a fost dat în urma strălucitei victorii a armatei române asupra celei otomane din 9 noiembrie 1877 de la Oreahovo (în trecut - și Rahovo). Orașul bulgar de peste Dunăre se află în dreptul Bechetului. În perioada otomană, acesta s-a mai numit și Kozluca (a se citi Cozlugea). Înțelesul, atât în bulgară, cât și în turcă, e același. Numele slav de Oreahovo provine din oreh (орѣхъ, în vechea slavă). În tălmăcire: nucă. Oreahovo se traduce în română prin loc cu nuci, nucet. În turcă - koz - nucă. Kozlu/Kozluca - loc cu nuci. Așadar, cartierul și strada Nucet”.
Pastila de religie. Bisericile, împotriva ideologiei lumii ruse
La un secol și jumătate de la Războiul Ruso-Turc, rușii continuă neobosiți politica de acaparare și cucerire de noi teritorii. Sub alte forme, evident, dar nu mult diferite de cele vechi. Are cuvântul Gheorghiță Ciocioi, cercetător pasionat și de etnologie religioasă: „A trecut aproape neobservată la noi... Pe 1-3 decembrie 2025, aproximativ 90 de reprezentanți ai Bisericilor creștine și oameni de știință s-au reunit la Helsinki, la conferința intitulată «Rezistență la imperiu, promovarea păcii: Bisericile împotriva ideologiei lumii ruse», organizată de Conferința Bisericilor Europene”. Despre ce este vorba? „Ideologia «lumii ruse» - un concept care stă la baza agresiunii politice și a acțiunilor militare, inclusiv la invazia Rusiei în Ucraina, e una care s-a dezvoltat din doctrine politico-religioase rusești istorice, precum «Moscova - A Treia Romă», susținând dreptul Rusiei de a domina cultural și geopolitic, negând identitatea națională și dreptul la autodeterminare al ucrainenilor, dar nu numai”.
Războiul nu poate fi „sfânt”
În completare: „Declarația finală a conferinței califică «lumea rusă» drept o gravă deformare teologică a credinței creștine. Textul subliniază că războiul nu poate fi «sfânt», iar afirmațiile potrivit cărora moartea unui soldat ar răscumpăra automat păcatele contravin Evangheliei și învățăturii lui Hristos. Documentul propune acțiuni concrete pe care Bisericile europene ar trebui să le întreprindă: consolidarea rezistenței ucrainene împotriva ideologiei «lumii ruse»; demascarea abuzului religiei, atunci când aceasta este folosită pentru a justifica agresiunea; dezvoltarea unei critici teologice clare și a alfabetizării teologice, capabile să recunoască și să conteste interpretările religioase manipulatoare; oferirea de sprijin și găzduire refugiaților, celor afectați de război; implicarea pe scară largă a comunităților, pentru ca oamenii să fie pregătiți să se opună manipulărilor - propagandei și dezinformării; numirea deschisă a păcatului drept păcat - atunci când sunt săvârșite crime de război în războiul Rusiei împotriva Ucrainei; rugăciuni pentru toți cei afectați de conflict, inclusiv pentru cei care sprijină agresiunea, cu nădejdea pocăinței și a unei păci drepte. Documentul e parte a inițiativei «Pathways to Peace» și subliniază rolul Bisericilor în sprijinirea democrației, a dreptului internațional, a demnității umane și nonviolenței în Europa”.
148 de ani se vor fi împlinit în decembrie 2025 de la cucerirea redutei Plevna, victorie vitală în Războiul de Independență al României (1877-1878).
„Turcii, adunând cele mai mari mase de trupe la Plevna, ne zdrobesc. Rog să faci fusiune, demonstrațiune și, dacă se poate, să treci Dunărea cu armata după cum dorești”, Marele Duce Nicolae al Rusiei, către principele Carol I al României
„Pleven este un toponim de origine slavă - din «plevel» - neghină, buruiană, iarbă de plivit”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Numele de Smârdan este unul slav. Din verbul «smărdea» - a da miros greu, a fi plin de duhoare/«putoare», a mirosi urât. Smârdan - loc urât mirositor, plin de duhoare”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Se știe că numele străzii Rahova (iar mai apoi al cartierului) a fost dat în urma strălucitei victorii a armatei române asupra celei otomane din 9 noiembrie 1877 de la Oreahovo (în trecut - și Rahovo)”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
Citește pe Antena3.ro
