x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete România, paradisul lui Tiger Woods.

România, paradisul lui Tiger Woods.

22 Mai 2011   •   21:00
România, paradisul lui Tiger Woods.

Intr-o tara in care nici macar fotbalul, sportul preferat al romanilor, nu are inca un teren de nivel occidental, ra­sar precum ciupercile dupa ploaie te­renurile de golf, toate la nivel "inter­na­tional", facute pe fonduri europene ne­rambursabile alocate pe programul operational regional pentru turism.

Transformarea tarii in paradisul lui Tiger Woods este o ambitie perso­na­la a Elenei Udrea, exprimata de aceas­ta public la inceputul anului tre­cut, in fata comisiilor parlamen­ta­re. Atunci spunea Elena Udrea ca are in vedere construirea unui teren de golf la Snagov, al carui cost s-ar fi ri­di­cat la aproximativ 10 milioane de euro.

La Snagov nu s-a facut nimic pana acum, dar se face, in schimb, la Arad, in fieful lui Gheorghe Falca. So­crul acestuia, Gheorghe Seculici, pre­sedinte al PDL Arad, a realizat pro­iectul unui megacomplex de golf care poarta numele de Butterfly Royal Golf Resort. Complexul va fi realizat in acest an in comuna Fan­ta­nele, langa Arad, in baza unui contract incheiat intre Agentia de Dez­vol­tare Vest, cea care gestioneaza alo­carea fondurilor europene pentru aceasta zona a tarii, si firma SC BELLAVISTA GOLF VILLAS & RESORT SRL, infiintata in Romania de mai multi cetateni ita­lieni. Complexul Butterfly Royal Golf Resort se va intinde pe 364,8 ha si va cuprinde vile de lux, vile, blocuri, un hotel de lux, club de golf cu teren de golf si ma­gazine. Investitia va fi de aproximativ 20 milioane de euro, din care peste 10 milioane de euro reprezinta o finantare europeana nerambur­sa­bi­la. Contractul de finantare a fost deja semnat de ita­lieni cu Agentia de Dez­voltare, in baza Programului Ope­rational Regional, in cadrul do­me­niului major de interventie 5.2 "Crea­rea, dezvoltarea, modernizarea in­frastructurilor specifice pentru va­lo­ri­ficarea durabila a resurselor natu­ra­le si pentru cresterea calitatii servi­cii­lor turistice", axa 5 "Dezvoltarea du­rabila si promovarea turismului", din cadrul Programului Operational Re­gional. Valoarea totala a proiectului de la Fantanele este de aproximativ 84,5 milioane de lei (19,9 milioane de euro), iar valoarea fi­nantarii neram­bur­sabile este de aproximativ 43,6 mi­lioane de lei (10,3 milioane de euro).

SC BELLAVISTA GOLF VILLAS & RESORT SRL, firma italiana cu se­diul in Timisoara, a primit insa o fi­nantare mai generoasa de la AD Vest (agentie condusa de primarul Ara­dului, Gheorghe Falca, si pre­se­din­tii PDL ai CJ Arad si CJ Timis). In 30 aprilie, italienii au incredintat contractul pentru construirea complexu­lui de golf, contract in valoare de 18 mi­lioane de euro, firmei Tehno­do­mus din Arad. Conform contractului, publicat pe site-ul de licitatii pu­bli­ce, Tehnodomus trebuie sa reali­ze­ze urmatoarele obiective: teren de golf cu 18 gauri cu o Club House de apro­ximativ 5.000 mp, alee de acces cu portar, terenuri de tenis cu vestia­re, zona de intretinere cu depozite si bi­rouri, centru sportiv cu piscina, te­re­nuri de tenis si vestiare, parcari si cir­culatie interna, zona verde de le­ga­tura intre echipamentele de golf si centrul sportiv etc. Tehnodomus SA, fir­ma aradeana detinuta de Sorin Virgil Hent si Gheorghe Maxinan, doi apro­piati ai primarului aradean Gheor­ghe Falca, este castigatoare fara drept de apel a aproape tuturor contractelor de constructii scoase la li­citatie de Primaria Aradului. Cum spu­neam, parte in acest proiect este si socrul lui Falca, Gheorghe Secu­lici, a carui firma Proiect Arad SA a re­a­li­zat proiectul complexului de golf.

Flutur face si el gauri in gazon pe bani europeni
Reteta a fost descoperita si de ce­la­lalt preferat al doamnei Udrea, Gheor­ghe Flutur. La Suceava, Pri­ma­ria condusa de Ion Lungu, subaltern al lui Flutur pe linie de partid,
s-a asociat cu o firma nou-creata, DRA­GO­MIRNA GOLF RESORT SRL, pentru realizarea unui complex de golf de 100 de hectare in comuna Mi­to­cu Dragomirnei. Consiliul Local al Municipiului Suceava a aprobat aso­cierea, primarul Lungu spunand ca este vorba despre o importanta opor­tunitate. "Este vorba despre o su­prafata de 100 de hectare aflata la pe­riferia municipiului, la 2,5 km de It­cani si la 7 km de centrul Sucevei, o in­vestitie impresionata, cu terenuri de golf, centru de conferinte, hotel inter­na­tional de 5 stele, spatii comerciale etc.", sustine primarul pedelist al Su­ce­vei. Acesta crede ca o data cu re­a­li­zarea terenului de golf la Mitocu Dra­gomirnei va creste "turismul de shopping la supermarketurile din Suceava".

Proiectul de la Mitocu Dra­go­mir­nei va fi realizat tot cu fonduri eu­ro­pe­ne, pe acelasi program operational re­gional pentru turism. Firma asocia­ta cu Primaria Sucevei, DRA­GO­MIR­NA GOLF RESORT, ii are ac­tio­nari pe patronul DEDEMAN, Dra­gos Paval, si pe Daniel Tanase si Da­vid Gheorghe, cunoscuti in Suceava ca fiind prieteni apropiati ai lui Gheor­ghe Flutur. Tanase si David sunt asociati in firma Assist Software, o abonata a contractelor cu Cons­i­liul Judetean condus de Flutur.

Unde se mai fac terenuri de golf
La Iasi, pe programul operational re­gional, s-a aprobat deja un proiect si­milar care va fi realizat in zona Ciric. Str­ategia de Dezvoltare a Judetului Ia­lomita pe anul 2011 vizeaza rea­li­za­rea unui teren de golf la Amara.
In comuna Sugag, in Alba, la 1.500 de metri altitudine se vor reali­za un teren de golf si un eliport.
Primaria Mangalia intentioneaza sa ridice in parteneriat public-privat un complex care va cuprinde si un teren de golf.
Primaria comunei Podgoria din Bu­zau a proiectat un teren de golf pe pa­sunile comunale.
Primaria comunei Dobretu, ju­de­tul Olt, are in plan un teren de golf.

In comuna Breaza din judetul Buzau, un dezvoltator are un proiect pentru un teren de golf. Proiecte si­milare exista in comuna Hida din judetul Salaj, in comuna Greaca din Giurgiu.
Primaria Ocna Sugatag, judetul Maramures, are trecut in planul de investitii 2008-2013 realizarea unui teren de golf in parteneriat publi­c-privat.

Primaria Garliciu, judetul Constanta, a semnat in 2009 un contract de concesiune cu investitori australieni pe o perioada de 49 de ani pentru realizarea unui teren de golf la marginea comunei.
La Cluj exista nu unul, ci doua proiecte de teren de golf. Unul pe Calea Turzii, in Cluj Napoca, si unul in comuna Sanpaul, unde primarul a primit circulara de la presedintele Consiliului Judetean, Alin Tise, pentru a concesiona 90 de hectare de teren Asociatiei Transilvania Golf.
Consiliul Local al comunei Pischia si-a dat acordul pentru o investitie pentru un teren de golf (care se va intinde pe 42 de hectare).

Alte proiecte similare mai sunt la doi kilometri de Poiana Brasov, unde se va construi un teren de golf pe un lot de 44 de hectare, in urma unei asocieri in participatiune cu Primaria Brasov, langa comuna covasneana Varghis, la Targu-Mures, si la Ineu.

Golful, o afacere proasta
De unde atata apetit pentru golf in Ro­mania? Cel putin ciudat, avand in vedere ca cei care au realizat cele ca­t­eva terenuri care deja exista la noi in tara sustin ca nu-si vor amortiza in­ves­titiile nici daca au clienti "ciorchi­ne". Or, in Romania sunt doar 150 de jucatori de golf, si aceia preferand sa joace prin Dubai sau pe la Monte Carlo, singurul teren din tara frecventat de VIP-urile cu bani fiind cel de la Brea­za. Mircea Asanache, presedintele Clubului de Golf de la Breaza, sus­tinea inca din 2010 ca "nu-si scoa­te banii nici daca ar fi jucatorii cior­chi­ne". Viorel Catarama, unul dintre impatimitii acestui sport, ne-a de­cla­rat ca in Romania o asemenea in­ves­titie nu are cum sa aduca profit. "La noi nu exista o cultura a golfului, sunt foarte putini jucatori si mult mai pu­tini dispusi sa plateasca 100 de euro pentru o runda de 18 green-uri, daca ar exista un astfel de teren", a ex­pli­cat Catarama. Acesta a explicat ca si clima Romaniei este proasta pentru golf, cu doar doua-trei luni de vreme buna pe an. In plus, explica el, este imposibil sa crezi ca bogatii din strainatate vor veni sa joace golf intr-o tara lipsita de infrastructura rutiera si de servicii de calitate.

De ce terenuri de golf in Romania?
Si atunci de ce autoritatile au um­plut harta de proiecte megalomani­ce de cluburi de golf? Pentru ca de la fi­nalul anului 2009 se pot construi pe fonduri europene nerambursabile. Ba­nii sunt alocati pe proiectul ope­ra­tio­nal regional, destinat dezvoltarii re­giunilor sarace. Fondurile sunt ges­tio­nate de Ministerul Dezvoltarii si Tu­rismului, prin Autoritatea de Ma­na­ge­ment pentru Programul Regio­nal Operational. Marius Voicu, consi­lier in cadrul Autoritatii de Management, ne-a comunicat ca din 30 oc­tom­brie 2009 au devenit eligibile pentru acordarea de bani europeni si te­re­nurile de golf. "Conform ghidului so­licitantului pentru axa prioritara 5, domeniul major de interventie 5.2 din cadrul POR, publicat pe site-ul in­foregio la data de 30 octombrie 2009, printre activitatile eligibile orien­tative se numara si activitatea de construire a terenurilor de sport. In acest sens, precizam ca pot fi eligibile atat activitatile care prevad construirea terenurilor de minigolf, cat si a celor de golf. De la lansarea ce-lui de-al doilea «call» in data de 30.11.2009, do­cumentatia ghidului solicitantului pentru domeniul major de inter­ven­tie 5.2 nu a suferit modi­ficari", a ex­plicat Voicu. Numai bine pentru ca doritorii sa se poata asocia cu au­to­ritatile locale, astfel incat sa aiba ac­ces la banii pentru dezvoltare si sa construiasca apoi, prin contracte in­che­iate cu firmele de casa ale au­to­ri­ta­tilor, terenuri de golf care vor ra­ma­ne apoi nefolosite. Dar asta probabil ca pe ei nu-i mai intereseaza, tinta de interes fiind accesarea mi­lioanelor de euro nerambursabili.

Banii europeni, deturnati catre golf
In 2007, Curtea Europeana pentru Audit a Comisiei Europene a des­co­perit ca cel putin 12% din ajuto­rul acordat de UE pentru zonele sarace au fost folosite in alte sco­puri. Astfel, banii acordati pentru agricultura au fost folositi pentru scoli de echitatie si… terenuri de golf. Auditorii au descoperit proceduri nesatisfacatoare de fo­lo­sire a banilor europeni in Marea Britanie, Italia, Spania, Franta, Polonia si Slovenia si au avertizat ca in Romania aceste fonduri "prezinta riscuri semnificative" in privinta destinatiei lor.

×