Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Investiția însumează 8 milioane de euro din fondurile de redresare și reziliență, iar pentru contractarea lucrărilor DGPI nu organizează licitații deschise, ci proceduri simplificate de selecție de oferte. De altfel, același serviciu secret beneficiază, printr-o hotărâre a Guvernului Cîțu, din 2021, de încă 22,37 milioane de euro pentru construirea unui sediu central nou, în „cartierul serviciilor”, de lângă Palatul Cotroceni. Tot cu fonduri PNRR, SPP își renovează o vilă secretă din Sinaia, pentru 2 milioane de euro, iar SRI își reface Hotelul Neptun, din Mamaia, în care vor intra aproape 9,4 milioane de euro.
Astfel, pe 28 iulie 2023, Direcția Generală de Protecție Internă a publicat pe SEAP un anunț conform căruia dorește să contracteze servicii de proiectare, execuția de lucrări și asistență tehnică pentru reabilitarea unui sediu amplasat în strada Spătarului nr. 43-45 (FOTO 1), din Sectorul 2 al Capitalei. Este vorba despre două corpuri de clădire, încadrate în clasa de risc seismic RS II, construite în anul 1932, din care primul corp are regimul de înălțime demisol, parter, un etaj și mansardă, iar al doilea parter, mezanin și două etaje. DGPI precizează că, folosindu-se de fonduri PNRR, acest obiectiv se va numi „Spătarului Green”, iar costurile estimate operațiunilor de reabilitare se ridică la 20.052.335,8 lei cu TVA inclusă, adică 4.092.313.4 euro.
Deși este vorba despre o investiție cu fonduri din PNRR, accesate în baza Capitolului 5 „Valul renovării”, Axa 2 – schemă de granturi pentru eficiență energetică în clădiri publice, Operațiunea B.1 – renovare integrată, consolidare seismică și renovare energetică, DGPI nu organizează o licitație deschisă în vederea încheierii contractului, ci o procedură simplificată de selecție de oferte, oferte ce urmează să fie deschise chiar la începutul săptămânii viitoare, pe data de 28 august 2023.
Al doilea sediu, în „buricul” Capitalei
Lucrurile nu se opresc aici. Pe 16 august 2023, DGPI a publicat, tot pe SEAP, un alt anunț privind intenția achiziționării de servicii de proiectare, execuția lucrărilor și asistența tehnică pentru renovarea integrată a unui al doilea imobil, amplasat în strada C.A. Rosetti, la numărul 21 (FOTO 2), din sectorul 1 al Capitalei. Și în acest caz, este vorba despre două corpuri de clădire, construite în anul 1935, încadrate în clasa de risc seismic RS II, din care primul corp de clădire are un regim de înălțime demisol, parter, două etaje și mansardă, iar al doilea parter și etaj. În caietul de sarcini, autoritatea contractantă menționează că, deși clădirile nu sunt monument istoric, acestea sunt amplasate într-o zonă protejată.
Și pentru reabilitarea acestui sediu, se vor folosi fonduri din PNRR, valoarea estimată a proiectului ridicându-se la 19.114.877,5 lei cu tot cu TVA (3.900.995,4 euro). În cazul ambelor sedii, DGPI dorește montarea de panouri fotovoltaice, lucrări de instalații, izolare termică, finisarea construcțiilor, instalarea de uși și ferestre, servicii de arhitectură, consultanță, proiectare tehnică și antrepriză. Nici în acest caz nu este organizată o licitație deschisă, ci o procedură simplificată de selecție, ofertele urmând a fi deschise în data de 5 septembrie.
Fondurile totale din PNRR pe care DGPI le-a alocat celor două investiții se ridică la 39.167.213,3 lei cu TVA (7.993.308,8 euro).
Guvernul a mai băgat 22,37 milioane de euro în sediul central al DGPI
Acestea nu sunt singurele investiții imobiliare de care beneficiază servicul secret al MAI. „Jurnalul” a dezvăluit, încă de acum doi ani, că, la data de 28 iulie 2021, Guvernul Cîțu a emis o hotărâre prin care a alocat din fonduri guvernamentale 109 milioane de lei (22.370.000 de euro) pentru „Doi și-un sfert”, în vederea construirii unui sediu nou-nouț în „cartierul serviciilor”, de la Răzoare, în imediata apropiere a Palatului Cotroceni și lângă sediile SPP și Poliției de Frontieră.
În expunerea de motive a acestui HG, se arăta că DGPI funcționa într-o clădire din centrul Capitalei, despre care chiar cei care lucrează acolo spuneau că este impropriu. În primul rând, pentru că respectiva clădire a fost construită în anul 1903, a prins toate cutremurele secolului trecut, fapt ce face ca, în acest moment, orice seism să fie resimțit de această clădire ca un „infarct”.
Cele 22,37 milioane de euro nu au intrat în bugetul DGPI, ci al Companiei Naționale de Investiții, care este instituția ce a organizat licitațiile în vederea contractării lucrărilor de construire.
Cu SRI și SPP, la munte și la mare, pe fondurile europene
Așa cum am precizat, încă de la începutul acestui articol, „Doi și-un sfert: este al treilea serviciu secret din România care face achiziții, folosind bani din PNRR. Ziarul nostru a dezvăluit, recent, că SPP a scos la licitație un contract de două milioane de euro pentru a-și renova o vilă cu două etaje și mansardă, în Sinaia, județul Prahova. Adresa exactă a stabilimentului nu a fost făcută publică în documentația de achiziție. Însă SPP mai are în derulare o achiziție de aproape 20 de milioane de lei, tot cu fonduri din PNRR, pentru dotarea cu aparatură și echipamente medicale destinate dotării laboratoarelor proprii de biologie, biochimie, microbiologie, medicină internă, medicina muncii și clinicii de stomatologie. Licitațiile sunt anunțate pe SEAP și au fost demarate încă din luna aprilie a acestui an.
La rândul său, Serviciul Român de Informații, prin două unități militare din București, folosește peste 46 de milioane de lei, fonduri din PNRR, pentru a reabilita Hotelul Neptun, din Mamaia, pe care vrea să-l transforme într-o clădire aproape „verde”, cu panouri fotovoltaice, cu panouri solare, cu pompe de căldură și cu o parcare pentru mașini electrice. Din cele 80 de camere pentru două persoane, se vor face 26 de apartamente tip suită, dotate cu câte două televizoare Led, pat matrimonial, canapea și seif. Serviciul Român de Informații se laudă cu faptul că aici vor fi cazate 350 de persoane pe zi, angajați ai instituției, pentru „refacerea capacității de muncă”, dar și cu faptul că investiția va răspunde pe deplin „standardelor UE privind necesitatea globală de reducere a emisiilor de carbon și de protejare a mediului înconjurător”.
