Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Decizia ÎCCJ de dezlegare a unor chestiuni de drept, din 16 iunie 2025, prin care s-a statuat că polițiștii judiciariști din cadrul DGA pot efectua acte de cercetare penală doar în ceea ce privește infracțiunile de corupție săvârșite de personalul propriu al MAI este contracarată de USR, în Parlament, cu un proiect de lege care propune abrogarea cu totul a legislației care a stat la baza deciziei instanței supreme. Deputatul Emanuel Ungureanu a depus acest proiect de lege chiar în ziua semnării Acordului politic dintre partidele de la guvernare, proiect în cadrul căruia se propune rereglementarea activității DGA, pentru a permite polițiștilor să efectueze orice acte de cercetare penală, pentru orice tip de infracțiuni. Mai mult, DGA va deveni un fel de serviciu de informații care să stea la dispoziția procurorilor DNA, să efectueze filaje, supravegheri, urmăriri, pătrunderi prin forță, imobilizări și folosirea agenților sub acoperire sau chiar a colaboratorilor cu identități conspirate în dosarele instrumentate de DNA. De asemenea, proiectul prevede ‘înființarea unui call-center anticorupție la DGA, care să servească pe post de „Turnătorie generală”.
„Jurnalul” a dezvăluit, la finalul săptămânii trecute, că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a decis, în cadrul unui dosar cu numărul 513/1/2025, că lucrătorii poliției judiciare din cadrul Direcției Generale Anticorupție, instituție aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, au competența să efectueze, prin delegare, în condițiile prevăzute de lege. Acele acte de cercetare penală dispuse de către procurorul competent, exclusiv în cauzele privind infracțiunile prevăzute de articolul 1 alineat 2 din OUG nr. 23/2005. Această decizie a ÎCCJ este obligatorie.
Mai exact, polițiștii de poliție judiciară din cadrul DGA au competența să efectueze activități de prevenire și de descurajare, precum și acte de cercetare penală dispuse de către procurorul competent pentru infracțiunile de corupție și cele asimilate infracțiunilor de corupție săvârșite exclusiv de către personalul Ministerului Afacerilor Interne.
Fiind obligatorie pentru toate instanțele de judecată din România, în baza articolului 474 alineat 4 din Codul de procedură penală, această decizie a instanței supreme are putere de lege.
Numai că, ce să vezi, USR nu vrea ca legea să fie respectată și, nedispunând de alte mijloace, propune abrogarea legii, pentru ca lucrurile să stea ca și până acum. Mai exact, ca Direcția Națională Anticorupție să folosească, în continuare, interceptări, supravegheri, filaje, misiuni sub acoperire și alte acte de cercetare penală oferite de către Direcția Generală Anticorupție a MAI, chiar dacă dosarele instrumentate nu vizează fapte de corupție presupus a fi fost săvârșite de către personalul propriu al Ministerului Afacerilor Interne.
Cum se dă cu flit unei decizii a Înaltei Curți
Astfel, la data de 23 iunie 2025, ziua în care s-a semnat Acordul politic între PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților, iar Guvernul Ilie Bolojan a fost învestit de către Parlament, deputatul USR Emanuel Ungureanu a înregistrat la Camera Deputaților PLX 207.2025, o propunere legislativă privind organizarea și funcționarea Direcției Generale Anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Acest proiect legislativ face o singură dată referire la competența DGA de a investiga acele fapte de corupție săvârșite de personalul MAI. Adică, se menționează că „DGA este structura de poliție judiciară din cadrul MAI (…) specializată în prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului ministerului”.
Citește pe Antena3.ro
De aici, propunerea legislativă transformă cu totul realitatea existentă. „DGA poate desfășura, în condițiile legii, și alte activități de combatere a corupției dispuse de procurorul competent”, potrivit acestui text. În acest sens, legea lui Ungureanu prevede că personalul DGA este format din funcționari publici cu statut special – polițiști și personal contractual care desfășoară exclusiv activitate administrativă. Iar funcțiile polițiștilor din cadrul DGA de la nivel central și teritorial se asimilează din punct de vedere al salarizării cu funcțiile polițiștilor din unitățile aparatului central”.
DGA, continuatoarea Binomului
Legea lui Ungureanu transformă, practic, DGA într-un serviciu secret care să stea aproape exclusiv la dispoziția DNA. În proiect se prevede faptul că „în îndeplinirea competențelor care îi revin, DGA cooperează cu instituțiile și autoritățile publice și colaborează cu asociațiile și organizațiile neguvernamentale și cu persoanele fizice și juridice, din țară și din străinătate, în limitele legii”. De asemenea, „DGA atrage fonduri externe și implementează managementul proiectelor cu finanțare externă în domeniul de competență”.
Totodată, proiectul măcelărește temeinic decizia ÎCCJ, în sensul că reglementează că „lucrătorii poliției judiciare din cadrul DGA au competența să efectueze, în condițiile legii, orice acte de cercetare penală dispuse de procurorul competent, indiferent de natura infracțiunii. În vederea desfășurării activității, lucrătorii poliției judiciare din cadrul DGA au dreptul de a obține informații, în condițiile stabilite prin instrucțiuni ale ministrului Afacerilor Interne, precum și de a folosi colaboratori, în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură penală”.
În aceeași propunere legislativă, Emanuel Ungureanu scrie că „pentru punerea în executare a ordonanțelor dispuse de procurorul competent, DGA utilizează investigatori sub acoperire, documente și obiecte, în condițiile prevăzute de lege”, iar „în afara cadrului procesual penal, DGA asigură protejarea identității oficiale a polițiștilor, prin măsuri specifice (…), inclusiv prin utilizarea de nume și coduri de identificare”.
Se înființează linia „Turnați aici!”
Lucrurile nu se opresc aici. În același proiect propus, se mai prevede că DFA utilizează fonduri pentru efectuarea de cheltuieli operative. Mai exact, „DGA este autorizată să dețină și să folosească mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea și stocarea datelor privitoare la faptele de corupție”. Instituția poate să își organizeze propriile baze de date în acest sens.
Mai mult, se prevede că „DGA este autorizată să dețină și să folosească imobile, armament, muniție, echipamente și aparatură tehnică specifică, necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege” și că „DGA administrează sistemul telefonic call-center anticorupție, constituit în scopul sesizării de către cetățeni a faptelor de corupție, asigurând preluarea apelurilor și transmiterea acestora către procurorul competent, potrivit legii”.
Concret, se arată că „sistemul telefonic call-center anticorupție, înființat la nivelul DGA, reprezintă o alternativă la celelalte linii telefonice puse la dispoziția publicului de alte instituții publice, pentru sesizarea faptelor de corupție” și că „sesizările care nu au ca obiect săvârșirea unor fapte de corupție se transmit de către DGA organelor competente”. „DGA centralizează, stochează și pune la dispoziția autorităților abilitate datele privind apelurile primite. În vederea popularizării sistemului telefonic, instituțiile publice asigură afișarea de materiale informative la sediile proprii, respectiv distribuirea acestora către populație”, se mai prevede în acest proiect de act normativ.
Structura, autorizată să folosească toate mijloacele de forță din dotare
Detaliile cu adevărat interesante abia acum încep, odată cu reglementarea, în această propunere de act legislativ, a faptului că „în scopul realizării de activități de prevenire, investigare sau urmărire penală a faptelor de corupție sau a executării pedepselor”, DGA primește puteri sporite.
Spre exemplu, „acțiunile polițiștilor DGA în spații publice, intervențiile realizate în vederea punerii în executare a ordonanțelor de delegare, precum și pentru executarea unui mandat pot fi înregistrate cu mijloace foto-audio-video din dotare, fără consimțământul persoanelor vizate”. În același timp, „DGA este autorizată să fixeze, ocazional, cu mijloace foto-audio-video sau prin alte mijloace tehnice din dotare, momentele operative cu privire la activitățile din competență desfășurate în locuri publice, fără consimțământul persoanelor vizate, în cazul în care există motive verosimile pentru a bănui că în aceste locuri publice ar putea fi comise fapte de corupție”.
De asemenea, se prevede că „DGA este autorizată să acceseze, în mod direct și gratuit, sistemele de supraveghere a spațiilor publice ce sunt instalate în scopul prevenirii criminalității, pazei bunurilor și protecției persoanelor sau supravegherii traficului rutier și care aparțin organelor administrației publice centrale sau locale, cu excepția celor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, atunci când există suspiciuni rezonabile pentru a bănui că imaginile fotografice ori înregistrările audio și video prelucrate prin aceste sisteme pot servi la identificarea persoanelor care pregătesc, săvârșesc sau au săvârșit fapte de corupție, persoanelor care au fost la locul săvârșirii faptei de corupție ori au cunoștință despre aceasta, despre autor sau despre banii, bunurile sau avantajele ce constituie obiectul faptelor de corupție”.
Mai interesant decât atât, în această propunere de lege scrie negru pe alb că „DGA poate folosi mijloace de constrângere, precum forța, inclusiv aplicarea unor procedee de autoapărare sau mobilizare, cătușe sau alte mijloace care permit imobilizarea membrelor superioare și inferioare, mijloace neletale, arme albe și de foc, mijloace adecvate sau vehicule pentru oprirea forțată, blocarea sau deblocarea unor vehicule ori spații închise în care se găsesc persoane și bunuri ce fac obiectul unor fapte de corupție”.
Dacă intră în vigoare această propunere, legislația anterioară va fi abrogată
La finalul textului proiectului de lege în discuție, deputatul USR Emanuel Ungureanu a adăugat că, la data intrării în vigoare a prezentei legi, articolele 10 alineat 4 și 17 indice 1 din OUG 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, dar și OUG 120/2005 privind operaționalizarea DGA, în integralitate, se abrogă.
Articolul 10 alineat 4 din OUG 30/2007 prevede că Direcția Generală Anticorupție este structura specializată a MAI pentru prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu Articolul 17 indice 1 din aceeași ordonanță se referă la testarea personalului MAI, iar OUG 120/2005 se referă strict la competența DGA de a ancheta pentru corupție personalul MAI, această ordonanță stând la baza deciziei ÎCCJ din 16 iunie 2025.
În expunerea de motive care însoțește această propunere de lege, Emanuel Ungureanu susține că, în conformitate cu Strategia națională anticorupție, aprobată prin HG 1269/2021 (la acel moment, era în funcție Guvernul Cîțu, iar ministru al Justiției era Stelian Ion, de la USR), „DGA trebuie să analizeze și, după caz, să-și revizuiască cadrul legislativ de funcționare în vederea alinierii la exigențele din politica penală generală și pentru adaptarea capacității operaționale la tendința și dinamica fenomenului corupției”.
„Activitatea DGA se desfășoară în temeiul ordonanțelor de delegare emise de către procurorul competent din cadrul DNA sau al parchetelor de pe lângă tribunal. Potrivit OUG 120/2005, polițiștii DGA efectuează actele de cercetare penală (…) privind infracțiunile de corupție săvârșite de personalul MAI. Cu toate acestea, polițiștii din cadrul DGA, ca urmare a ordonanțelor de delegare emise de procurorul competent, pot urmări și personalul din afara MAI”, susține parlamentarul inițiator.
Două poliții judiciare pentru DNA. Una prin legea proprie, alta prin legea lui Ungureanu
DNA folosește ofițeri DGA în anchetele pe care le instrumentează inclusiv împotriva unor persoane care nu sunt încadrate în MAI, iar odată cu decizia ÎCCJ din 16 iunie, acest lucru devine imposibil din punct de vedere legal.
Interesant este că proiectul de lege în discuție vrea să ocolească această decizie a CCR și să dea posibilitatea continuării acestui gen de colaborare, în ciuda faptului că, la DNA, există poliție judiciară. Astfel, conform articolului 6 din OUG 43/2002 privind organizarea și funcționarea instituției, DNA se încadrează cu procurori, ofițeri de poliție judiciară (…)., în limita posturilor prevăzute de statul de funcții aprobat potrivit legii.
La articolul 10, se stabilește că „în cadrul DNA funcționează ofițeri de poliție, constituind poliția judiciară a DNA” și că „ofițerii și agenții de poliție judiciară își desfășoară activitatea numai în cadrul DNA, sub autoritatea exclusivă a procurorului șef de secție”.
Detașarea ofițerilor și agenților de poliție judiciară în cadrul DNA se face, la propunerea nominală a procurorului șef al DNA, pe o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii.
