O noua incercare de anvergura de a recupera ce-a mai ramas la Moscova din Tezaurul romanesc este pe cale sa inceapa in aceste zile. O comisie comuna romano-rusa va studia toata povestea averii transferate in urma cu 87 de ani in pivnitele Kremlinului. E greu insa de spus cand ne vom recupera Tezaurul pe care razboiul ne-a fortat sa-l ascundem la prieteni. Am incercat sa aflam acest lucru chiar de la conducatorii comisiei. Luna trecuta a avut loc la Moscova o intalnire la care au participat patru oficiali - doi romani si doi rusi - pentru a pune la cale detaliile ce vor sta la baza unei noi negocieri cu privire la tezaur. De fapt, e impropriu spus "negociere": problema se va pune in sensul studierii relatiilor bilaterale romano-ruse, cu o prioritate in privinta Tezaurului romanesc ramas la Moscova.

Totul a inceput in vara anului trecut, o data cu semnarea tratatului bilateral intre presedintii Iliescu si Putin. Tratatul evita cu grija orice referire la tezaur, dar in anexa sa, semnata de ministrii de Externe ai Romaniei si Rusiei, este prevazuta formarea unei comisii mixte romano-ruse care sa dezbata si sa stabileasca un punct de vedere comun asupra tezaurului.

Fara relevanta politica sau juridica

Comisia comuna e formata in principal din istorici, care studiaza tezaurul intr-un context mai larg - cel al relatiilor dintre Romania si Rusia. La intalnirea de luna trecuta de la Moscova, din partea romana au participat prof. Ioan Scurtu, copresedinte al comisiei, si Victoria Gavrilescu, secretar al comisiei. De partea rusa au participat academician Alexander Ciubarian, ca si copresedinte al comisiei ruse, si Viktor Ischenko, secretarul acesteia. S-a cazut de acord asupra unui regulament de functionare a comisiei comune si a calendarului intalnirilor care vor urma. Primele discutii vor avea loc in toamna aceasta, la Bucuresti.

Concluziile acestei comisii nu vor avea insa valoare juridica sau politica. Ele vor fi inaintate Ministerelor de Externe ale celor doua tari, care vor decide apoi ce si cum cu privire la tezaur. Sansa recuperarii tezaurului nostru sta in aceasta ultima incercare de anvergura de a stabili, pe baza documentelor, ce anume a fost transportat in Rusia, ce anume a fost returnat si ce anume a mai ramas acolo.

Samsarii tezaurului

Infiintarea comisiei bilaterale romano-ruse de studiere a problemei tezaurului este calea oficiala aleasa la semnarea tratatului bilateral. Pentru ca aurul romanesc de la Moscova a infierbantat si spiritele intermediarilor care s-au oferit sa mijloceasca readucerea tezaurului la Bucuresti. Unul dintre acesti intermediari care si-a oferit serviciile autoritatilor romane este firma germana Capital Consulting.

O oferta suspecta

Un reprezentant al firmei Capital Consulting LTD din Stuttgart a trimis in ianuarie anul acesta o scrisoare catre Guvernul Romaniei, solicitand interes pentru oferta facuta. Este interesant ca firma dovedea cu documente ca este imputernicita sa reprezinte Ministerul Dezvoltarii Economice din Federatia Rusa in negocierile cu partea romana privind retrocedarea aurului romanesc. Ca o dovada a acestei imputerniciri, reprezentantul firmei punea la dispozitia autoritatilor din Romania cateva monede care ar fi facut parte din tezaurul BNR transportat in 1916 la Moscova. Contactele cu reprezentanti ai diferitelor institutii din Romania au fost numeroase si nu a lipsit nici o incercare de-a sustine mediatic oferta, prin strecurarea in presa romaneasca a acestui subiect.

Cateva intrebari nu au gasit insa raspuns: de unde proveneau monedele pe care reprezentantul firmei germane le aducea ca dovada a imputernicirii sale de catre partea rusa? Si in ce masura autoritatile rusesti alesesera o cale paralela de retrocedare a tezaurului, cand la acea ora Tratatul bilateral era semnat, iar infiintarea comisiei romano-ruse era pe ultima suta de metri?

Problema retrocedarii Tezaurului romanesc prin firma germana a ramas in coada de peste. Pe de o parte, Claus Rhayle, reprezentantul nemtilor, declarase in scrisoarea catre Guvernul roman ca unii dintre oficialii pe care-i contactase, si-l refuzasera, incercasera apoi sa ia legatura cu partea rusa pentru a lucra "pe direct". Pe de alta parte, unul dintre expertii care urmeaza sa lucreze cu comisia ne-a declarat ca decizia MAE roman este sa se evite orice drum paralel de a obtine tezaurul. Asa ca toata speranta ramane in activitatea comisiei comune.

Evaluari sumare ale tezaurului nerestituit de Moscova

Dupa anul 1956, nici URSS, nici Federatia Rusa nu au mai restituit Romaniei alte valori ale tezaurului nostru, depozitate la Moscova in perioada 1916-1917. Totusi, chestiunea tezaurului a ramas o constanta a convorbirilor dintre Bucuresti si Moscova in deceniile ce au urmat. La fel si in prezent. Confruntarile facute de-a lungul timpului au relevat diferente intre asa-numitele inventare sovietice si cele vechi romanesti. Doar in comisia comuna, constituita dupa semnarea tratatului bilateral de anul trecut, mai sta speranta intr-un consens, in urma caruia Romania sa nu mai fie nedreptatita.

Zeci de tone de aur, ramase la rusi

In linii mari, din primul transport - 1916 - nu s-au mai intors niciodata bijuteriile Reginei Maria, cele 94 de tone de aur ale BNR, precum si bancnote si monede de aur, argint, nichel, bijuterii si alte valori trimise in 1917 de catre Casa de Depuneri. Totodata au ramas depozitele apartinand bancilor, diferitelor institutii, societati comerciale si industriale, documente si alte tablouri si obiecte de arta valoroase. Si multe din averile manastirilor si bisericilor.

Bijuteriile Reginei Maria valoreaza milioane de lei-aur

Conform estimarilor facute in 1916, tezaurul Bancii Nationale a Romaniei era evaluat atunci la peste 300 milioane de lei-aur. Bijuteriile Reginei Maria valorau tot atunci in jur de 7 milioane de lei-aur. Valorile CEC ajungeau la peste 100 milioane de lei-aur. Tipografia de la Moscova a Bancii Nationale pentru imprimarea bancnotelor ajungea la 225.000 de ruble, la valoarea din acea vreme, iar depozitele Bancii Nationale aflate in diferite banci din Rusia fusera evaluate la 2.493.525 de ruble.

Toate acestea reprezinta insa o evaluare sumara, valoarea reala a inventarelor nescoase inca la lumina fiind cu siguranta mai mare. (Cristina Hurdubaia)

Traditie BNR: "Nu renuntam la tezaur"

In luna aprilie, la seminarul organizat cu prilejul aniversarii BNR, guvernatorul general Mugur Isarescu ridica din nou problema tezaurului de la Moscova al bancii. Termenii transanti in care Isarescu punea problema, precum si semnificatia dosarului "Tezaurul" pentru toti guvernatorii care s-au perindat de la primul razboi incoace erau semnalul ca BNR nu va renunta niciodata la aurul sau. Isarescu declara atunci ca, in 1921, banca centrala si-a pus la punct documentele care dovedeau ce cantitate de aur romanesc fusese depozitata la Kremlin. Din 1921 incoace, fiecare guvernator i-a transmis succesorului sau acest dosar, ca pe o misiune care s-a transmis vreme de 85 de ani, indiferent de conjuncturile politice ale ultimului veac.

Retrocedare, doar "in contextul relatiilor romano-ruse"?

"Abia am inceput cercetarile legate de Tezaurul Romaniei. Nu avem in acest moment prea multe detalii, am avut o intalnire cu domnul profesor Scurtu, dar mai sunt cercetari de facut, intalniri cu partenerii de la Bucuresti", ne-a declarat saptamana trecuta copresedintele comisiei pentru studierea chestiunii tezaurului si a relatiilor bilaterale romano-ruse, Alexandr Ciubarian, prin intermediul asistentului sau, Denis Fomin-Nilov.

Daca Ciubarian a fost zgarcit cu detaliile, secretarul partii ruse al comisiei, istoricul Viktor Isenko, a explicat la sfarsitul lunii martie in ce context va fi tratata problema Tezaurului Romaniei, cel putin din perspectiva comisiei ruse. "Obiectivul comisiei, pentru ca este o comisie bilaterala, este de a analiza si a discuta cu colegii romani soarta aurului romanesc, cum i se spune aici, returnarea Tezaurului romanesc, acea parte a subiectului care se refera la istoric, in ce imprejurari tezaurul a ajuns in Rusia, cum a fost utilizat sau caror scopuri a servit el, aflandu-se in Rusia, iar apoi in Uniunea Sovietica", a precizat Isenko intr-un interviu acordat corespondentului Radio Romania Actualitati. Comentatorul radioului public aprecia insa, in baza teoriilor vehiculate printre istoricii rusi, ca problema retrocedarii tezaurului ar putea fi analizata doar in contextul general al relatiilor dintre Romania si Rusia. (Lavinia Tudoran)

Cand ne vom recupera tezaurul?

Discutiile despre o chestiune atat de limpede cum este aurul Romaniei depozitat la Moscova si nerestituit, nu sunt atat de simple pe cat ar parea la prima vedere. Desi Rusia nu a contestat niciodata existenta zecilor de tone de aur sau a celorlalte valori transferate in primul razboi mondial, ambele parti ale comisiei (romana si rusa) dovedesc acum o prudenta iesita din comun. Astfel, Jurnalul National le-a adresat saptamana trecuta cateva intrebari celor doi co-presedinti (Alexandr Ciubarian, de partea rusa, si Ioan Scurtu, de cea romana) in speranta ca va lamuri, pentru cititorii sai, cateva neclaritati referitoare la modul in care va fi abordata problema tezaurului. Am fi dorit sa aflam in ce masura problema aurului romanesc va fi analizata separat de contextul relatiilor bilaterale din ultimul secol, in ce masura concluziile la care va ajunge comisia au valoare juridica si politica si, in definitiv, cand isi va primi Romania tezaurul inapoi. Nici unul dintre cei doi co-presedinti nu a fost generos in raspunsurile sale. Domnul Ciubarian ne-a trimis un mesaj vag prin secretarul sau, iar partea romana pur si simplu nu a raspuns intrebarilor noastre.

SUMAR - EDITIE DE COLECTIE

Tezaurul Romaniei la Moscova

93 de tone de aur fin, date pe mana rusilor

Cel de-al doilea transport: Arta si istoria Romaniei

Tezaurul, "exilat" din cauza razboiului

85 de ani de cand ne cerem aurul inapoi

Tezaurul, recuperat partial

Munte de aur ramas la rusi

Aurul nostru: ultima incercare