Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acest proiect de lege a fost redactat de deputații USR Claudiu Năsui și Cristina Prună. Aceștia doresc ca Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente să fie modificată, în sensul ca senatorii și deputații să fie aleși prin scrutin pe listă, potrivit principiului reprezentării proporționale, iar norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților să fie de un deputat la un număr de locuitori care asigură 200 de mandate. Asta, în timp ce norma de reprezentare pentru alegerea Senatului să fie de un senator la un număr de locuitori care asigură 100 de mandate.
Potrivit proiectului de lege, numărul locuitorilor care se iau în calcul ar trebui să fie conform populației după domiciliu, raportat la datele Institutului Național de Statistică de la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri parlamentare la termen.
De asemenea, se mai propune ca numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaților să se determine prin raportarea numărului de locuitori ai fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare, la care să se adauge un mandat de senator, respectiv unul de deputat pentru ceea ce depășește jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul mandatelor de senator, respectiv al celor de deputat dintr-o circumscripție electorală să fie mai mic de unu, cu excepția Circumscripției nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării, pentru care numărul mandatelor de senator nu va fi mai mic de doi, iar numărul mandatelor de deputat nu va fi mai mic de patru.
Plan pus în operă imediat după turul al doilea
În expunerea de motive care însoțește acest proiect de lege, autorii susțin că „prezenta inițiativă legislativă urmărește modificarea cadrului normativ privind organizarea și funcționarea Parlamentului României, în scopul reflectării rezultatului referendumului național din anul 2009”.
În acest context, se afirmă că „reducerea numărului de membri ai Parlamentului României reprezintă unul dintre argumentele principale de campanie ale unuia dintre partidele aflate la guvernare, susținută și de reprezentanți ai opoziției, fiind o formă transpartinică de înfăptuire a poporului român”. Mai exact, cei de la USR se refereau, la momentul redactării, la faptul că USR era partid de opoziție, iar argumentele de campanie ale unui partid de la putere fuseseră exprimate de actualul lider al PNL, Ilie Bolojan.
Mai departe, deputații USR mai scriu că „fundamentul principal a acestei inițiative legislative îl constituie, în primul rând, voința poporului exprimată în rezultatul referendumului național din anul 2009, în cadrul căruia majoritatea covârșitoare a cetățenilor s-a pronunțat în favoarea unui Parlament format din 300 de membri”.
Se invocă voința poporului
Ei, bine, autorii inițiativei prezintă doar o jumătate din acest adevăr. Este cert că referendumul organizat în 2009 de Traian Băsescu a trecut la vot, însă el a fost unul consultativ. Iar reducerea numărului de parlamentari la 300 era doar una dintre întrebările validate la acel referendum. Cea de-a doua se referea la trecerea de la un Parlament bicameral, la unul unicameral. Iar pentru a putea fi atins acest obiectiv, este obligatorie revizuirea Constituției.
Cu toate acestea, Claudiu Năsui și Cristina Prună susțin, în expunerea de motive, că „în ciuda faptului că referendumul a fost validat de Curtea Constituțională, timp de 15 ani voința populară nu s-a reflectat în legislația în vigoare, menținându-se un număr de parlamentari disproporționat față de necesitățile reprezentării democratice”. „Astfel, voința populară a fost în mod repetat ignorantă chiar de către membrii Parlamentului care ar fi trebuit să adopte modificarea legislativă prin care să își limiteze numărul de membri”, se mai arată în documentul citat.
Au probleme și cu grupurile minorităților naționale
Parlamentarii USR care au semnat acest proiect mai susțin că „în prezent, România are un Parlament alcătuit din 464 de membri, situație care determină un volum semnificativ de cheltuieli administrative și nu garantează o eficiență sporită în procesul decizional”.
În acest sens, ei arată că „modificarea propusă presupune stabilirea unui număr de maximum 200 de deputați și de 100 de senatori, în concordanță cu voința populară, cu principiul reprezentativității și cu necesitatea reducerii cheltuielilor publice. Norma de reprezentare se va determina în continuare în funcție de populația raportată la INS la 1 ianuarie a anului precedent alegerilor, asigurându-se astfel o flexibilitate adecvată și o corelare cu condițiile demografice”.
Se mai dorește, de asemenea, „revizuirea criteriilor de alocare a mandatelor pentru organizațiile cetățenilor aparținând minoritășilor naționale”, deoarece „în forma actuală, legea prevede condiții speciale pentru a fi aleși, pentru organizări speciale aprobate de stat și un prag redus pentru obținerea unui loc în Parlament, fără o corelare directă cu numărul de voturi obținute la nivel național”.
Proiectul de lege mai propune o metodă obiectivă de calcul, „aliniind praguri pentru minorități la media națională a numărului de voturi necesare alegerii unui deputat în condițiile generale ale legii, în acest mod asigurându-se atât respectarea principiului proporționalității, cât și o reprezentativitate echitabilă a organizațiilor respective”.
Guvernul Bolojan se spală pe mâini. Proiectul, avizat negativ de Consiliul Legislativ
Guvernul României, la conducerea căruia se află Ilie Bolojan, liderul PNL, partid invocat de inițiatori în expunerea de motive, arată că lasă la latitudinea Parlamentului să decidă cu privire la oportunitatea adoptării sau nu a acestui proiect de lege.
În punctul de vedere transmis Parlamentului, Executivul arată că „expunerea de motive nu respectă structura prevăzută de normele de tehnică legislativă, având în vedere că nu sunt indicate lucrările de cercetare, evaluările statistice, referirile la documente de politici publice și nu sunt indicate consultările derulate în vederea elaborării proiectului de act normativ, organizațiile și experții consultați, precum și activitățile de informare publică”.
Legea nu poate fi adoptată în forma propusă
La rândul său, Consiliul Legislativ a avizat negativ proiectul, arătând că, la data de 22 octombrie 2009, președintele de atunci al României a emis Decretul nr. 1507 pentru organizarea unui referendum național „prin care a chemat poporul român să-și exprime voința cu privire la două probleme de interes național: trecerea la un Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari la 300”.
„Prin urmare, numărul de 300 de parlamentari a fost stabilit în corelare cu soluția trecerii la un Parlament unicameral, situație în care numărul mandatelor ce revin fiecărei circumscripții electorale este în general suficient de mare pentru asigurarea egalității puterii de vot. Or, în situația în care voința poporului exprimată prin referendumul din anul 2009 este pusă în aplicare doar parțial, în sensul menținerii unui Parlament bicameral și al reducerii numărului total de parlamentari, reprezentarea mandatelor pe circumscripții electorale nu se poate realiza în același raport cu populația acestora, dat fiind numărul mic de locuitori ai acelor județe”, se arată în acest aviz.
Consiliul Legislativ scrie, negru pe alb, că această propunere legislativă nu poate fi adoptată în forma propusă.
Au încurcat Senatul cu Camera Deputaților
De altfel, și avizul Consiliului Economic și Social (CES), chiar dacă este unul favorabil, arată cât de prost este scris acest proiect de lege.
În documentul oficial se precizează: „La Anexa 1 a propunerii legislative, coloanele tabelului sunt inversate, totalizând 200 de senatori și 100 de deputați, contrar prevederilor Legii nr. 208.2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente”.
Citește pe Antena3.ro
