Comoara Romaniei ramane ingropata la Moscova

Tezaurul Romaniei sta de 88 de ani in pusculita fostului "frate mai mare" de la Rasarit, iar Kremlinul nu da nici un semn ca ar vrea sa ni-l returneze. Nici despre partea romana nu se pot spune insa lucruri mai bune, pentru ca, de doi ani, aceasta problema ramane una despre care se vorbeste rar si aproape in soapta.

INTELEGERE. Ion Iliescu si Vladimir Putin s-au inteles in frumoasa limba a lui Cehov sa ingroape tezaurul

Daca ar fi sa vorbim despre relatiile romano-ruse, s-ar putea spune ca intre cele doua tari s-a creat o legatura "frateasca", desi presa rusa afirma, recent, ca "Romania nu mai este o tara frateasca". Din motive pe care toata lumea si le aminteste, Rusia a jucat rolul fratelui mai mare si, de-a lungul timpului, si-a exercitat puterea in cele mai variate forme, mergand de la atitudinea protectoare a unei natiuni superioare (doar numeric am spune) si pana la furia si aroganta cotropitorului. Prin prisma acestei ultime "insusiri" se poate judeca si lipsa de disponibilitate a Moscovei de a aborda o problema ramasa in litigiu, si anume Tezaurul Romaniei.

Imaginea pe care o au in prezent romanii despre Rusia s-a format, in mare parte, in prima jumatate a secolului trecut, cand momente ale istoriei, cum ar fi cele doua razboaie mondiale, Marea Unire, pierderea Basarabiei si a Bucovinei, preluarea puterii de comunisti, au ramas definitiv in memoria poporului roman. Revolutia bolsevica a aratat Romaniei o dubla ipostaza a Moscovei, aceea de aliat, dar si de dusman. Romanii nu pot uita imaginea trupelor sovietice invadatoare, care nu au tinut cont de morala si reglementari internationale, dar isi amintesc si despre prietenia romano-sovietica, gratie careia vizitau URSS mai mult decat propria tara.

Dupa 1945 a avut loc un proces sustinut al autoritatilor comuniste de a transforma Rusia dintr-un vechi dusman intr-un nou aliat. Ultima data, imaginea Rusiei in Romania s-a schimbat dupa Revolutie, imagine marcata de redescoperirea adevaratei istorii, de caderea blocului comunist, de problemele din Republica Moldova si de dificultatile economice prin care au trecut ambele tari.

LITIGII. De-a lungul timpului au existat si au ramas probleme nerezolvate intre cele doua tari, candva vecine, cum ar fi problema Tezaurului romanesc aflat la Moscova, despre a carui retrocedare ar trebui sa se discute intens. Un alt moment de criza l-a constituit aderarea Romaniei la NATO, care insa a fost depasit gratie eforturilor diplomatice. Un alt "punct fierbinte" al relatiilor bilaterale il constituie, in prezent, amplasarea de baze militare americane pe teritoriul tarii noastre, problema discutata intre cele doua parti, dar si in cancelariile occidentale.

TRATATIVE. In 1922, Romania deschidea pentru prima data tratativele de recuperare a Tezaurului. Lucrurile inaintau anevoios. Abia in 1935, o data cu reluarea relatiilor diplomatice, Rusia a restituit o parte din arhive. Iar in 1956, comunistii romani primeau de la tovarasii rusi o alta transa: tablouri, cateva comori antice si ceva documente. Restul a ramas in Rusia si nu a fost restituit nici astazi, in pofida solicitarilor tenace ale conducatorilor perindati la conducerea Romaniei. Si aceasta pentru ca, in problema Tezaurului, indiferent de regim, culoare politica sau pozitia fata de "marea prietena de la Rasarit", autoritatile romane au avut aceeasi cerere: "Vrem Tezaurul inapoi!". De la Bratianu la Titulescu, de la maresalul Antonescu la Gheorghiu-Dej si Ceausescu, toti au purtat ample tratative pentru recuperarea aurului. Guvernatorii BNR din 1922 incoace si-au transmis unul altuia dosarul juridic al Tezaurului depozitat la Kremlin, o data cu datoria de onoare de a nu renunta niciodata la revendicari. In prezent insa, lucrurile se misca mai greu, sau aproape deloc.

COMPROMIS POLITIC. La data de 4 iulie 2003, presedintele Romaniei si cel al Federatiei Ruse si-au pus semnatura pe "Tratatul privind relatiile prietenesti si de cooperare dintre Romania si Federatia Rusa", tratat al carui text a fost ferit de ochii si dezbaterea opiniei publice pana dupa semnarea sa de cei doi sefi de stat. Ridicarea valului ce acoperea asa-zisul mister nu a relevat nimic spectaculos, de natura sa rastoarne presupunerile anterioare. Toata lumea si-a dat seama ca "documentul" nu reprezenta un soi de piatra de hotar pentru relatiile romano-ruse. Mai mult, analistii sustin ca, asa cum este el redactat, tratatul este aproape lipsit de sens si esenta. Faptul ca Rusia isi afirma respectul pentru dreptul Romaniei de a-si alege aliantele politice si militare, poate singura concesie facuta de partea rusa, nu este decat consfintirea unei stari de fapt si a directiei in care societatea romaneasca s-a indreptat dupa decembrie 1989.

PRIETENIE? Nici macar nu se poate spune ca tratatul consfinteste "prietenia" dintre cele doua tari, pentru ca realitatea concreta nu ofera posibilitatea de a fi astfel calificat. Si aceasta pentru ca tocmai acele capitole dureroase ale istoriei pe care romanii le resimt ca pe niste rani inca deschise, cum ar fi Tezaurul aflat la Moscova si Pactul Ribbentrop-Molotov, au fost fie expediate intr-o "declaratie comuna" a ministrilor de Externe anexata la tratat, fie complet ignorate. "Am ajuns la parerea comuna privind necesitatea de a inchide capitolele dureroase din istoria relatiilor bilaterale. Condamnand Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939, precum si participarea Romaniei la cel de-al II-lea Razboi Mondial de partea Germaniei hitleriste, ambele parti isi exprima hotararea de a depasi mostenirea negativa a trecutului totalitar si de a-si construi relatiile tinand seama de schimbarile profunde care au loc in Romania si Rusia si de experienta pozitiva acumulata in diverse domenii ale cooperarii interstatale", se arata in document.

"MARINIMIE". Rusii ne-au returnat doar o parte infima din bogatiile trimise la Moscova, in 1917, sfidand astfel, de 88 de ani, poporul roman si istoria. De altfel, in acest moment nu se stie daca tezaurul nostru nu a contribuit la bunastarea liderilor bolsevici si a poporului sovietic

VALOARE SIMBOLICA? In continuarea Tratatului de baza se afirma ca problema Tezaurului Romaniei va fi data in studiu unei comisii de istorici, Tezaur despre care presedintele Iliescu a afirmat ca, din punct de vedere material, oricum nu reprezinta o valoare semnificativa, daca o comparam cu deficitul comercial al Romaniei in schimburile economice cu Rusia. Opinia presedintelui Iliescu privind valoarea materiala si cea simbolica ale Tezaurului ar fi trebuit sa fie adresata in primul rand partii ruse, sub forma unei probleme ridicate in cursul negocierilor, si nu ca pe o explicatie data romanilor. In aceste conditii, Rusia se poate considera absolut multumita de termenii pragmatici in care a fost redactat acest tratat. Romanii insa isi pot da seama ca liderii lor au semnat un document care nu pune nici un pret, nici macar simbolic, pe durerile si suferintele lor istorice.

"Astazi, Romania si Rusia au intors impreuna o pagina din istoria relatiilor lor multiseculare, exprimand, prin semnarea Tratatului politic de baza, dorinta lor de relansare, dezvoltare si amplificare a relatiilor bilaterale pe multiple planuri. Prevederile tratatului raspund intereselor, nevoilor si obligatiilor internationale ale ambelor parti si sunt cu adevarat un instrument de baza pentru reconstructia increderii intre tarile si popoarele noastre. Am discutat, din aceasta perspectiva, despre viitorul relatiilor romano-ruse cu presedintele Putin. De comun acord, am apreciat drept benefic dialogul sustinut din ultima perioada la toate nivelurile politice si economice si am convenit ca el trebuie sa se intensifice. Dorim sa construim un parteneriat privilegiat cu Rusia, plecand de la toate aceste elemente, viziuni si valori comune. Am hotarat sa lasam trecutul in seama istoricilor, a politologilor si a sociologilor, iar noi sa ne concentram asupra prezentului si viitorului. Normalizarea relatiilor politico-diplomatice va duce la relansarea si amplificarea schimburilor comerciale, a relatiilor economice romano-ruse", declara presedintele Ion Iliescu dupa semnarea tratatului.

"COMITETE SI COMITII". O data cu semnarea, cu doi ani in urma, a Tratatului bilateral romano-rus, chestiunea Tezaurului ar fi trebuit sa fie reluata intr-o maniera serioasa. Ca anexa la tratat, declaratia comuna a ministrilor de Externe consemna infiintarea unei comisii comune romano-ruse care sa studieze problema Tezaurului. "Studiul" va oferi insa doar o perspectiva istorica, concluziile sale fiind lipsite de relevanta politica sau juridica. Doar ministerele de Externe ale celor doua tari vor putea lua astfel de decizii, atunci cand comisia isi va fi incheiat lucrarile. Tot ce se stie este ca aceasta comisie s-a infiintat, ca a muncit greu pentru punerea la punct a unui regulament de functionare si este sustinuta cu fonduri guvernamentale din ambele tari. Intalnirile care au avut loc pana acum au ramas fara rezultate concrete, iar daca, pana la urma, Rusia va refuza in continuare sa restituie Tezaurul, romanii vor pastra o ostilitate fata de Rusia greu de inlaturat, chiar daca autoritatile din cele doua state se vor lauda in continuare cu un volum de relatii economice imbucurator. Romanii sunt convinsi ca prin Tezaur au pierdut mai mult decat zeci de tone de aur sau miliardele de dolari cat valoreaza acesta. De altfel, in acest moment se asteapta de la comisia comuna un raspuns esential - daca Tezaurul romanesc exista inca la Moscova sau daca nu cumva a contribuit la bunastarea liderilor bolsevici si a "poporului sovietic fratesc".

FARA FINALITATE. In perioada 19-21 octombrie 2004, a avut loc, la Bucuresti, prima sesiune plenara a Comisiei comune romano-ruse pentru studierea problemei Tezaurului romanesc. Cu aceasta ocazie s-au intalnit copresedintii si secretarii comisiei. Copresedintii acesteia, prof. univ. dr. Ioan Scurtu pentru partea romana si academician Alexandr Oganovici Ciubarian pentru partea rusa, alaturi de cei 18 membri au procedat la "o analiza detaliata, pentru care este necesara o cercetare aprofundata si colaborarea specialistilor celor doua parti in domeniile relevante", se arata intr-un comunicat dat publicitatii dupa intalnire. De altfel, fiecare intalnire este urmata de protocoale adoptate la finalul fiecarei sesiuni a comisiei. La prima sesiune au fost abordate probleme generale privind contextul istoric al depozitarii Tezaurului romanesc la Moscova, documentele relevante, ca si aspecte de organizare a activitatii viitoare a comisiei.

OPTIMISM. Dupa aceasta prima intalnire, ministrul de Externe roman de la vremea respectiva, Mircea Geoana, se declara "optimist cu privire la restituirea Tezaurului romanesc de la Moscova". "Suntem increzatori ca acest elan bun va duce in scurt timp la identificarea si, speram noi, restituirea unei parti importante din Tezaurul romanesc aflat inca la Moscova", declara seful diplomatiei romane. Acelasi optimism era afisat, dupa intalnirea de la Moscova cu omologul sau rus, Mihail Fradkov, si de premierul din vremea respectiva, Adrian Nastase, care aprecia semnarea tratatului, fara a face insa referiri la documentul aditional. "Putem lucra mai bine pentru relansarea relatiilor noastre, in special in plan economic", afirma Nastase.

UN DECENIU DE NEGOCIERI. Negocierile romano-ruse au durat mai bine de un deceniu, consumandu-se peste 20 de runde, acestea reprezentand un record in materie. Tarile vecine, fosti sateliti, ca si Romania, ai URSS, au incheiat inca din 1992 tratatele politice cu Federatia Rusa. Iliescu si Gorbaciov au incheiat un tratat de prietenie la 5 aprilie 1991, cu doar cateva luni inainte de colapsul URSS. Tratatul nu a fost ratificat. Din 1993, Romania a incercat sa negocieze cu Federatia Rusa problemele in litigiu, de care nu-i pasase atunci cand a semnat Tratatul cu Uniunea Sovietica. Dupa disparitia URSS, presedintele Iliescu si-a amintit subit si de Tezaurul Romaniei si de Pactul Ribbentrop-Molotov, din august 1939, in urma caruia Stalin a anexat Basarabia. Nenumaratele runde de negocieri din mandatul presedintelui Emil Constantinescu nu au adus nici un rezultat. Mai pragmatica, Administratia Iliescu a renuntat la mentionarea problemei Tezaurului in textul tratatului si la condamnarea Pactului germano-sovietic de catre partea rusa. O data cu invitatia adresata Romaniei de a adera la NATO, nici articolul privind securitatea nu mai reprezenta un obstacol. Diplomatia romana n-a obtinut ce isi propusese, fiind nevoita sa incheie tratatul cu Rusia in forma si la data pe care le-au fixat Moscova. Iar Kremlinul a avut nevoie de acest tratat pentru a inlatura ultimul obstacol politic din calea patrunderii capitalului rusesc in economia romaneasca. Nici actualul presedinte, Traian Basescu, nu a pus in discutie, cel putin pana acum, acest subiect delicat in relatiile romano-ruse.

COMPONENTA COMISIEI

Din partea tarii noastre, Comisia pentru studierea problemei Tezaurului Romaniei depus la Moscova in timpul Primului Razboi Mondial beneficiaza de o participare serioasa. Copresedinte al comisiei este Ioan Scurtu, profesor universitar doctor la Universitatea Bucuresti, director al Institutului "Nicolae Iorga". Din comisie mai fac parte noua membri, directorul Directiei Drept International si Tratate din Ministerul de Externe, ca secretar roman al comisiei, si reprezentanti ai Bancii Nationale, Ministerului de Externe, Muzeului National de Arta, Secretariatului de Stat pentru Culte si profesori si istorici de la Universitatea Bucuresti, Universitatea Ovidius (Constanta), si Universitatea Valahia (Targoviste), la care se adauga 13 experti (istorici, cercetatori, muzeografi, arhivisti, experti in Drept international public si in Finante publice). Partea rusa a comisiei este condusa de academicianul Alexandr O. Ciubarian si are ca secretar pe istoricul Victor V. Ischenko. (Ana Ilie)

INTALNIRILE DE PANA ACUM

Membrii romani ai comisiei au avut mai multe intalniri, cu scopul de a pregati modul de actiune in dialogul cu componenta rusa a comisiei. Astfel, in cele patru reuniuni ale componentei romane desfasurate in anul 2004 (27 februarie, 10 martie, 4 iunie si 13 august), au fost discutate aspecte organizatorice, dar si tematica pentru activitatea de cercetare a membrilor comisiei. Cu ocazia primei intalniri dintre copresedintii si secretarii Comisiei comune romano-ruse, desfasurata in perioada 18-20 mai 2004 la Moscova, s-au discutat componenta comisiei, modalitatea de desfasurare a lucrarilor si programul comisiei. Cu aceasta ocazie s-a semnat Regulamentul de functionare a Comisiei pentru problema Tezaurului romanesc. Regulamentul prevede studierea de catre comisie a problematicii Tezaurului romanesc cu prioritate in cadrul chestiunilor izvorate din istoria relatiilor bilaterale. In perioada 19-21 octombrie 2004, a avut loc la Bucuresti prima sesiune plenara a Comisiei comune romano-ruse privind problema Tezaurului Romaniei depus la Moscova in timpul Primului Razboi Mondial. In cadrul acesteia au fost discutate aspecte referitoare la contextul istoric in care a avut loc depozitarea Tezaurului Romaniei si a perioadei imediat urmatoare, anume anii 1916-1918, probleme de Drept international privind Tezaurul Romaniei depus la Moscova, elemente legate de dialogul bilateral si multilateral purtat pe marginea problemei Tezaurului Romaniei, precum si aspecte organizatorice legate de activitatea viitoare a comisiei. Astfel, in cadrul reuniunii s-a convenit ca analiza acestui subiect sa se faca pe baza de documente, prin cercetari in arhive, muzee si alte institutii din cele doua tari. Procesul de cercetare va fi unul continuu, inclusiv in perioadele dintre sesiunile plenare. Urmatoarea reuniune a comisiei se va desfasura la Moscova, in luna iunie 2005. (Ana Ilie)

OBIECTIVELE PROPUSE

Infiintarea si activitatea comisiei, concretizata prin adoptarea regulamentului si desfasurarea primei sale sesiuni, reprezinta o confirmare a noii calitati a relatiilor romano-ruse, deschise spre abordarea si solutionarea tuturor subiectelor aflate pe agenda bilaterala. Ministerul Afacerilor Externe a abordat aceasta problematica si va continua sa o abordeze intr-un spirit deschis, in scopul rezolvarii cat mai rapide a aspectelor delicate din relatia bilaterala. Comisia este un organism stabilit de comun acord cu partea rusa (prin Declaratia ministrilor Afacerilor Externe semnata la 4 iulie 2003, o data cu Tratatul politic de baza), care isi desfasoara activitatea in baza Regulamentului de functionare a comisiei, ca unic organism oficial bilateral consacrat solutionarii chestiunii Tezaurului. Prin organizarea primei sesiuni a comisiei, aceasta si-a demonstrat operationalitatea, pe o baza predictibila, obiectivele acesteia si desfasurarea in timp fiind deja convenite (reuniunile comisiei desfasurandu-se in plen o data-de doua ori pe an sau ori de cate ori este nevoie). (Ana Ilie)

DRUMUL FARA INTOARCERE

Au trecut 88 de ani de la noaptea in care o garnitura de tren trecea, in mare secret, Prutul cu destinatia Moscova. 94 tone de aur erau depozitate la Kremlin, conform intelegerii dintre Guvernul roman si cel rus. Sapte luni mai tarziu, alte comori si arhive erau depozitate langa aur, ca urmare a ocuparii Romaniei de trupele germane. Doar o mica parte a Tezaurului s-a intors acasa. Cele 94 tone de incarcatura pretioasa, reprezentand aurul BNR, precum si bijuteriile Casei regale aveau sa fie depozitate la Kremlin, ca urmare a intelegerii dintre Guvernul roman si cel rus. Averea Romaniei trebuia pusa la adapost in fata nemtilor, care inaintau vertiginos spre Moldova. In vara anului 1917, un alt transport avea menirea sa ascunda la Moscova comorile Romaniei, in fata situatiei disperate de pe front: tezaure antice din aur, descoperite pe teritoriul Romaniei, unele vechi de peste 3.500 de ani, arhivele Academiei, mii de tablouri de patrimoniu, odoare si obiecte de cult din manastiri. Numai aurul trimis in primul transport valoreaza in prezent peste 1,2 miliarde de dolari. In Rusia a izbucnit insa, in acelasi an, Revolutia bolsevica, context politic in care nu mai avea cine sa respecte protocoalele incheiate cu Guvernul tarului intr-un imperiu dominat de haos.