Acum 10 ani, Ion Iliescu si Emil Constantinescu s-au confruntat in direct la Antena 1, inaintea turului doi al alegerilor prezidentiale. O in-talnire antologica, pe care Jurnalul National o readuce in atentie.
 |
11 NOIEMBRIE 1996. Confruntarea istorica Ion Iliescu - Emil Constantinescu a fost "arbitrata" de Octavian Andronic |
Noiembrie 1996-noiembrie 2006. Zece ani de la alegerile prezidentiale din 1996. Un scrutin care va pune capat, dupa sase ani, "dominatiei" lui Ion Iliescu la Cotroceni. Confruntarea finala Iliescu-Constantinescu a avut loc la 17 noiembrie 1996. La urne. La televizor, ea a avut loc cu o saptamana inainte, la 11 noiembrie. A fost gazduita de Antena 1 si moderata de Octavian Andronic. Jurnalul National va propune incepand de astazi un remember al acestei confruntari.
Octavian Andronic: Ultimul act al alegerilor prezidentiale de acum, din 1996, repeta in linii mari situatia de acum patru ani. Doi dintre cei 16 - atunci sase candidati - se vor confrunta decisiv la urne duminica, 17 noiembrie: domnul Ion Iliescu si domnul Emil Constantinescu. Reprezinta o deosebita onoare pentru noi, cei care suntem gazde in aceasta seara, si un gest de consideratie pentru dvs. faptul ca domniile lor au raspuns cu generozitate invitatiei pe care le-am adresat-o. Le multumesc de la bun inceput, asa cum am facut-o de fiecare data cand au fost prezenti in acest studio, pe parcursul celor trei luni de originala demonstratie democratica, care s-a numit "Turneul candidatilor". Intalnirea din aceasta seara poate fi considerata - si le cer permisiunea de a o face - pe drept cuvant o incununare a acestui efort de a va oferi imaginea unei oferte politice cat mai complete si mai convingatoare. Prezenta domnilor Iliescu si Constantinescu, fata in fata, a constituit una dintre cele mai fierbinti doleante ale electoratului si este sansa ANTENEI 1 de a o gazdui pe prima. Este totodata sansa dvs. de a asista la debutul unui dialog pe care il dorim cat mai serios, cat mai argumentat si cat mai sincer, in deplina concordanta cu reputatia si profesionalismul politic al celor dintre care urmeaza sa alegem peste cateva zile pe cel care va fi presedintele Romaniei pana in anul 2000. Inainte de a intra in subiectul propriu-zis, am sa fac o prezentare de protocol. Domnii Iliescu si Constantinescu au fost insotiti in studio de cate un mic staff format din patru persoane: din partea domnului Iliescu - domnul Melescanu, domnul Pascu, doamna Corina Cretu, domnul Paul Dobrescu, iar din partea domnului Constantinescu - doamna Zoe Petre, doamna Mona Musca, domnul Ion Caramitru si domnul Catalin Harnagea. Vreau sa mentionez ca, pe langa marele interes pe care l-a starnit aceasta intalnire, a existat si o serie de mici suspiciuni si de propuneri care porneau de la ideea ca moderatorul aici de fata ar putea fi partinitor. Am primit chiar cu vreo doua ore in urma un fax care spune asa: "Stimate domnule Andronic, sper ca v-ati pregatit corespunzator emisiunea de diseara in compania marelui regizor Sergiu Nicolaescu, in ambianta placuta de la «Aquarium». Va rugam sa dati dovada de aceeasi «impartialitate» in dezbaterea din aceasta seara. CDR". Este o gluma. Sper...
E. Constantinescu: Noi avem incredere deplina in dvs.
O. Andronic: Sper ca nu am dezmintit aceasta incredere pe parcursul celor patru prezente, pe care si domnul presedinte Iliescu, si domnul profesor Constantinescu le-au avut in acest studio.
E. Constantinescu: V-am si felicitat.
O. Andronic: Va multumesc inca o data. Stimati invitati, avem la dispozitie doar o ora, cum zice CNA, si v-as cere permisiunea sa procedam in felul urmator: daca credeti ca mai este nevoie, am doua scurte schite biografice.
E. Constantinescu: Cred ca este inutil. Credeti ca nu ne cunoaste cineva inca?
I. Iliescu: Cred ca ne cunoastem destul.
O. Andronic: Atunci, renuntam la ele. Am pregatit pentru dvs. cate patru intrebari comune desprinse din Constitutie si din ceea ce prevede aceasta in legatura cu atributiile prezidentiale. Veti avea la dispozitie doua minute pentru raspuns si un minut pentru replica la raspunsul contracandidatului. Ordinea raspunsurilor va alterna, /.../ urmand sa-l tragem la sorti din aceasta urna. Dintre mesajele si intrebarile primite astazi din partea telespectatorilor vom prezenta cate una pentru fiecare dintre dvs. Moderatorul va avea si el dreptul la o intrebare, pe care si-a notat-o aici, si, nu mai putin, vor fi si cate trei intrebari din programele pe care le-ati propus domniile voastre. Ca sa parafrazam o expresie celebra, cu Constitutia intr-o mana si cu regulamentul "Turneului candidatilor" in alta, sa purcedem la treaba.
E. Constantinescu: As dori sa-i urez succes domnului Iliescu, pentru ca ne aflam la aceasta prima dezbatere intr-un moment important pe care il asteptam de patru ani - cum ati spus dvs., romanii il asteapta de patru ani - , in care putem afla adevarul despre situatia si economica, si politica, si sociala, si morala a Romaniei de astazi. Depinde de noi ca aceasta discutie sa fie serioasa, lucrurile sa le aflam cu adevarat si, la sfarsitul ei, noi, toti romanii, sa intelegem ca exista o responsabilitate - care acum ii revine domnului Iliescu pentru cat a fost la putere, data viitoare mie sau altcuiva care va fi la putere - dar avem aceasta responsabilitate fata de cei care ne asculta. Depinde de noi amandoi, mai presus de succesul nostru, al fiecaruia, succesul comun.
I. Iliescu: Ne aflam in al doilea tur al acestor alegeri. Au ramas cei doi finalisti. Acum, obiectul si obiectivul discutiilor se refera la functia de presedinte si ce ii revine fiecaruia in parte, deci cred ca dialogul nostru trebuie sa se refere exact la aceste angajamente privind indeplinirea functiei supreme in stat.
O. Andronic: Va multumesc. Stimati invitati, Constitutia prevede la Capitolul 2 - "Presedintele Romaniei" - care este rolul presedintelui. Presedintele Romaniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale a tarii. Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate. V-as propune ca prima intrebare sa faca parte din capitolul politicii externe si a reprezentarii statului roman. Am sa trag din aceasta urna ordinea in care veti prezenta raspunsurile: primul raspuns va veni de la domnul Emil Constantinescu. Intrebarea este comuna. Dupa raspunsul domnului Constantinescu, asteptam timp de un minut replica domnului presedinte Iliescu.
I. Iliescu: Sau raspunsul...
O. Andronic: Replica la raspunsul domnului Constantinescu si viceversa.
I. Iliescu: Inteleg.
O. Andronic: Sa incepem cu politica externa: reprezentarea statului roman. Care sunt mijloacele de care dispune presedintele pentru apararea interesului national peste hotare, ce criterii de eficienta are acest demers?
"«Dati-mi o politica interna buna
si o sa va fac o politica externa pe masura!». Acesta este valabil pentru orice presedinte"
Emil Constantinescu
 |
ATMOSFERA. Zambetele nu prevesteau incrancenarea din studio |
E. Constantinescu: Cred ca mult mai important decat un examen asupra cunoasterii Constitutiei, cred ca nu aceasta este problema, sa fim chestionati asupra a cum am citit Constitutia si cum o cunoastem. Mult mai important este ce se intampla cu adevarat, si aceasta pleaca dintr-un atribut care nu este inscris in nici o Constitutie. O colega de-a mea, specialista in istoria antica, il cita pe Augustus si spunea ca "mai mult decat putere - am avut aceeasi putere ca ceilalti, dar am avut mai multa autoritate", deci autoritatea este lucrul important si ea deriva din prestigiul pe care poate si trebuie sa il aiba un presedinte si care prestigiu se revarsa asupra tarii. Este extrem de important ca presedintele sa nu poata sa fie influentat de nimic, deci el sa nu poata sa fie supus nici presiunilor, nici santajelor decurgand din toata activitatea lui trecuta si sa nu fi facut nimic care sa poata sa dauneze apoi intereselor tarii. In politica externa, presedintele trebuie sa se prezinte ca un adevarat reprezentant al tarii, deci el trebuie sa aiba in spatele lui forta natiunii romane - acesta este singurul lucru care trebuie sa il ofere prestigiul adevarat. Noi am inteles acest lucru si timp de patru ani am incercat sa-i oferim presedintelui Iliescu, in politica externa, un sprijin cat se poate de puternic, pentru ca am pus deasupra intereselor de partid interesele nationale si in momentul in care, dupa alegerile din 1992, s-a intamplat ceea ce nu se intamplase pana in 1992 si politica externa a Romaniei a fost axata pe integrarea europeana si euro-atlantica ca prioritati, din acel moment CDR, pe care eu am reprezentat-o ca presedinte, a sustinut activ toate initiativele institutiei prezidentiale si ale guvernului, pentru ca erau interese nationale - aceasta a sporit foarte mult, a fost un lucru cunoscut peste tot in strainatate, ca Romania s-a prezentat ca un front unitar in aceste tratative internationale pe care le-a dus. Mai departe se intampla un lucru: trebuie sa stim ca etapa aceasta diplomatica pentru integrare europeana si euro-atlantica s-a incheiat. In acest moment, ceea ce conteaza este, in primul rand, modul in care se indeplinesc standardele economice si sociale. Iata ca presedintele, oricat de bun negociator ar fi, nu mai poate sa forteze o linie daca politica interna este nefericit dusa, cum este cazul Romaniei, si standardele economice si sociale o plaseaza pe ultimele locuri intre tarile foste comuniste din Europa Centrala si de Est. Asa cum spunea Titulescu - fiindca acest lucru ar trebui sa fie in mintea oricarui om care reprezinta tara - , "dati-mi o politica interna buna si o sa va fac o politica externa pe masura!". Acesta este valabil pentru orice presedinte. Si, ultimul cuvant, este foarte important ca, pe langa calitatile personale ale presedintelui, el sa reprezinte si o familie politica, pentru ca in Europa familiile politice sunt foarte bine consolidate: ele sunt democratia crestina, social-democratia, liberalismul si, intr-o masura mai mica, ecologismul. Atunci cand faci parte dintr-o astfel de familie politica, exista niste legaturi care se stabilesc si care ajuta foarte mult tarii ca sa aiba un suport in negocierile indispensabile.
"Romania a fost apreciata si este apreciata pe plan international
pentru stabilitatea sa interna"
Ion Iliescu
I. Iliescu: Raspund direct, inclusiv cu amendari. Spre deosebire de domnul Constantinescu, care a incercat sa exprime teoretic niste consideratiuni despre ce inseamna reprezentarea in exterior, eu ma prezint cu faptele din acesti ani si, mai ales, din ultimii patru ani. Cred ca in domeniul politicii externe, Romania a inregistrat in acesti patru ani progrese remarcabile, care sunt apreciate pe plan international, iar, pe de o parte, au dat viata unui comandament, unui obiectiv al revolutiei romane, care, intre cele zece puncte programatice ale Proclamatiei revolutiei din decembrie, includea aceasta deschidere a Romaniei, au marcat consacrarea acestei deschideri a Romaniei, au consacrat consolidarea pozitiei Romaniei in organisme internationale si a fost un obiectiv major pentru noi, poate obiectivul numarul unu al acestei perioade: relatiile cu institutiile europene si euro-atlantice. In acesti ani s-a produs mutatia fundamentala din acest punct de vedere. Suntem membri asociati la UE si ne aflam in plina negociere, pe baza strategiei, a ofertei UE, careia i-a urmat strategia noastra de raspuns. Suntem in discutii avansate cu /../ si am auzit aprecieri recente ca Romania se afla in momentul de fata in punctul cel mai inalt in ceea ce priveste modul de reprezentare si al sanselor in legatura cu intrarea in NATO. Avem relatii bune - in Consiliul Europei am devenit membri plini - cu UEO, deci s-a infaptuit un program coerent si eu sunt de acord cu ceea ce s-a spus; am gasit din acest punct de vedere si m-am straduit ca sa realizam o platforma comuna de actiune, si poate momentul major al acestei conjugari de eforturi a fost tocmai elaborarea strategiei nationale de integrare in UE. Toamna lui â94 a fost poate "toamna europeana" a Romaniei, care s-a incheiat tocmai cu o reuniune la nivel inalt, pentru ca Romania a fost pentru prima oara invitata, adica cele sase state asociate la reuniunea la nivel inalt de la Essen, unde s-a facut oferta UE de pregatire a tarilor asociate. Am fost singura tara care, la urmatoarea reuniune, la Cannes, ne-am prezentat cu raspunsuri concrete. Strategia Nationala de Integrare, care s-a bucurat de participarea reprezentantilor tuturor partidelor; regretatul domn Coposu traia, a salutat aceasta chestiune ca un moment politic semnificativ. Am avut forta sa trecem peste disensiunile firesti in confruntari democratice si sa ajungem la un consens intr-o problema esentiala de politica externa, la care sunt de adaugat toate celelalte chestiuni: relatiile noastre cu zona invecinata. Romania a fost apreciata si este apreciata pe plan international pentru stabilitatea sa interna si pentru ca este un factor de stabilitate intr-o zona foarte framantata a Europei, si s-au apreciat pozitiile active ale Romaniei in conflictul iugoslav, pozitiile noastre in legatura cu alte zone conflictuale din apropiere: Transnistria, in spatiul rus, relatiile noastre bune cu Turcia si cu Grecia, relatiile noastre bune in Orientul Apropiat - au fost la noi in tara Shimon Perez si
Yasser Arafat, a fost un moment care a fost marcat ca atare, ca o contributie romaneasca la aceste eforturi - , Initiativa Marii Negre, care s-a bucurat de participarea activa a Romaniei la urmatoarea reuniune la nivel inalt din Bucuresti, care a consacrat acest lucru, initiativa central-europeana si dezvoltarea relatiilor cu tarile din aceasta zona. Cred ca toate acestea marcheaza o activitate politica foarte diversa. Cred ca nu s-a terminat necesitatea efortului diplomatic, efortului politic in continuare. Zilele trecute, eu am transmis mesaje in legatura cu negocierile noastre cu NATO catre toti sefii de stat si de guvern in legatura cu dorinta noastra de a intra in primul val in NATO si ne-am bucurat de o primire corespunzatoare, m-am si referit la aprecierea din partea cercurilor militare americane cu privire la pozitia Romaniei pentru a avea sanse in legatura cu aceasta preocupare.
"Din pacate, Romania si politica externa a Romaniei au fost marcate mult timp de slaba credibilitate pe care presedintele Iliescu a avut-o
in Occident"
Emil Constantinescu
E. Constantinescu: Sigur ca la cele spuse despre presedinte trebuie adaugat un element esential: credibilitatea. Din pacate, Romania si politica externa a Romaniei au fost marcate mult timp de slaba credibilitate pe care presedintele Iliescu a avut-o in Occident. Sunt cateva elemente care au condus la acest lucru: in primul rand, semnarea Tratatului de la Moscova cu Gorbaciov, cu URSS, intr-un moment in care nimeni nu a facut acest lucru; atitudinea sovaielnica cu ocazia puciului de la Moscova; faptul ca Romania s-a retras si, practic, a inceput sa joace un rol din ce in ce mai slab in problema Transnistriei, deci nu a jucat un rol pe care trebuia sa il joace, si nici chiar in problema iugoslava, si, bineinteles, modul in care este privit de familiile politice. Este un lucru clar in aceasta situatie, declaratiile pe care le-au facut presedintele Uniunii Democratice Europene, vice-chairman-ul Uniunii Crestin-Democrate, tarile importante care vor hotari in NATO si care aratau - trebuie sa o spun acum, nu este vorba despre modestie, este vorba ca poporul roman trebuie sa o cunoasca - ca, daca va fi o schimbare a presedintelui, lucrurile vor sta mult mai bine pentru Romania, increderea va fi mult mai mare pe plan extern.
I. Iliescu: Aici abia sunt obligat sa dau replica si folosesc si primul minut, si al doilea. In legatura cu credibilitatea: eu cred ca tocmai acesti ani au aratat ca presedintele Iliescu a capatat o mare credibilitate pe plan international, lucru exprimat de oameni politici responsabili - si europeni, si americani, si din alte locuri. In legatura cu ce spunea domnul Constantinescu, cu declaratiile unui crestin-democrat...
E. Constantinescu: ... este presedintele Uniunii Democrate Europene.
"Trebuie sa spunem ca reprezentantii unor partide de-ale noastre au facut un lobby anti-romanesc, facand lobby anti-Iliescu si anti-guvern
in exterior"
Ion Iliescu
I. Iliescu: Asta arata reversul medaliei. Eu am fost gentleman cand am vorbit despre incercarile mele si despre faptul ca am avut momente de convergenta si de actiune, insa, in acelasi timp, trebuie sa spunem ca reprezentantii unor partide de-ale noastre au facut un lobby anti-romanesc, facand lobby anti-Iliescu si anti-guvern in exterior. Declaratia acestui domn este rezultatul tocmai al discutiilor cu domnul Emil Constantinescu si cu colegii dumisale de partid. In legatura cu Tratatul cu URSS, vreau sa va reamintesc ca atunci URSS exista; se punea problema nu numai pentru Romania, toate statele din aceasta zona purtau tratative pentru modificarea tratatelor existente, deci semnarea unor tratate insemna anularea tratatului care fiinta atunci si care se baza pe principii ce nu mai puteau fi acceptabile, deci noul tratat semnat atunci, negociat si semnat, punea capat unor principii care nu mai aveau valabilitate, consemnau schimbarile care s-au produs si in URSS, si in tara noastra, si in zona, si afirmarea noilor principii de relatii intre state. In legatura cu puciul, vreau sa amintesc ca noi am fost primii care am luat atitudine atunci cand alti sefi de stat ezitau sa se pronunte in vreun fel in legatura cu evenimentele de la Moscova.
|
MULTI "CHEMATI", PUTINI ALESI
|
|
Primul tur al alegerilor prezidentiale din 1996 a avut loc la 3 noiembrie 1996, iar rata de participare la vot a fost de 76%. Au intrat atunci in cursa 16 candidati: Ion Iliescu (PDSR), Emil Constantinescu (CDR), Constantin Niculescu (PNA), Adrian Paunescu (PSM), Constantin Mudava (independent), Tudor Mohora (PS), C.V. Tudor (PRM), Gyorgy Frunda (UDMR), Gheorghe Funar (PUNR), Nicolae Manolescu (ANL), Petre Roman (USD), Ioan Pop de Popa (UNC), Radu Campeanu (ANLE),
Nutu Anghelina (independent),
Nicolae Militaru (independent)
si George Muntean (PPR).
Au intrat in turul al doilea,
programat la 17 noiembrie, Ion Iliescu, care a obtinut in primul tur 32,25%, si Emil Constantinescu (28,21%).
|
Va urma
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
