Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cornel Fugaru marturisea cu regret pentru Jurnalul National, la implinirea a 68 de ani, pentru rubrica 'Astazi e ziua ta', ca de-a lungul timpului muzica romaneasca a involuat: 'La inceputul carierei mele, la debutul formatiei Sincron, nu aveam voie sa facem altceva decat ce doreau comunistii. Am fost nevoit sa apelez la prelucrari folclorice ca sa le inchidem gura. Toate evenimentele sociale se rasfrang in arta artistului. Nu poti sa treci pe langa.
Totul are o repercusiune buna sau rea asupra artei pe care o faci. Despre muzica de astazi pot spune ca este eterogena. In general, a cam luat-o razna. In primul rand televiziunile, unde se vorbeste antiromaneste, unde totul este in limba engleza. Incep sa nu ne mai placa parintii nostri, dar daca totusi ne-am nascut in tara asta ar trebui sa fim aproape de pamantul acesta. Ca si artist, in primul rand ai nevoie de har pe care nu poti sa-l iei de undeva, din eter. Pe acesta ti-l da Dumnezeu. Fara el esti nimeni. Dupa aceea urmeaza munca. Dupa cum se stie, 99% sudoare si restul talent... De fapt, daca nu exista talent, degeaba e sudoare. Inspiratia este legata intotdeauna de un sentiment. Daca ai un sentiment fata de ceva – natura, iubire, dragoste… de aici iese seva inspiratiei. Nu se scrie mecanic... te adresezi unor lucruri importante din viata. Cele mai frumoase piese de dragoste sunt cele care pornesc de la suferinta pe care ai trait-o la un moment dat.'
Dedicat pregatirii copiilor in tot ceea ce inseamna muzica, Cornel Fugaru deplangea soarta Festivalului International pentru Copii pe care l-a pus pe picioare, dar care nu a beneficiat de sprijinul pe care l-ar fi meritat: 'Am facut un Festival International in tara asta care timp de patru ani a fost cel mai mare din lume, si nu numai printre festivalurile de copii. Cand am incercat sa reiau acest lucru, pentru ca totul depinde de bani, nimeni nu a intins nici o mana. Chiar daca e vorba despre tara noastra, cand e vorba despre cultura nimeni nu face nimic. Cel mai mult imi doresc sa lansam acesti copii si daca cineva iubeste arta si copiii sa intinda o mana si sa putem face un lucru bun pentru acestia.'
Mereu activ, dornic sa realizeze cat mai multe, el nu simtea trecerea anilor: 'Bine e sa lasam ceva in urma: copii si profesie. Am avut impresia ca timpul a trecut destul de repede; munca te tine pe picioare si daca ai un scop clar in viata atunci nu simti trecerea timpului, doar la un moment dat cand o sa inceapa sa-ti scartaie cate ceva. (...) Daca ai puterea de a munci poti sa existi; numai prin munca si prin dragoste existi! Altfel, totul e searbad. Sigur ca inaintarea in varsta este o povara, mai adaugi in sacul din spatele tau inca o greutate: anul care a trecut. Cine n-ar vrea sa se intoarca si sa opreasca timpul? M-as intoarce acum 40 de ani pentru ca atunci am inceput adevarata viata, o data cu aceasta profesie extraordinara si nu as face altceva in afara de muzica. Numai muzica! A fost visul meu din copilarie! Esti trist si cand trece o clipa in plus, de aceea se spune: «a trecut un minut, a trecut o clipa ca si cum ar fi fost un an». Regrete nu prea sunt, nu am de ce, tot ce mi-am propus am realizat. (…) Eu sunt un tip penetrant, adica imi place sa lupt si, desi, sunt un timid, sunt in acelasi timp un luptator implinit.'
Citește pe Antena3.ro
