Creșterea pedepselor pentru consumul de droguri, criticată de medici: „O măsură ineficientă în lipsa programelor de tratare a dependenței”

 Cu toate că adicția reprezintă o afecțiune medicală, consumatorii de droguri, în loc să fie tratați ca pacienți, sunt văzuți strict ca infractori și „vânați” pentru a fi trimiși după gratii, atrag atenția specialiștii. Psihiatrii cer instituțiilor statului să modifice abordarea „desuetă și retrogradă” propusă de cei 16 deputați liberali în proiectul legislativ. 

Colegiul Medicilor din România a anunțat că susține demersul inițiat de Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie cu privire la respingerea proiectului de modificare a Legii 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, în forma adoptată de Senat, conform unei corespondențe publicate pe o rețea de socializare de dr. Eugen Hrișcu, psihiatru specializat în tratarea adicțiilor.

5 ani după gratii - posesia de droguri pentru consum propriu

Proiectul legislativ la care face referire CMR înăsprește pedepsele cu închisoarea pentru persoanele care cultivă, produc, fabrică, experimentează, cumpără sau dețin droguri în vederea consumului propriu și se elimină posibilitatea sancționării cu amendă penală.

Concret, conform actului normativ inițiat de 16 deputați, majoritatea liberali, pedepsele ar crește până la 5, respectiv 7 ani pentru consumatorii de droguri și până la 10, respectiv 15 ani pentru traficanții de droguri, în funcție de natura drogurilor consumate/traficate. 

Colegiul Medicilor arată că adicția de orice natură reprezintă o afecțiune medicală și o persoană dependentă poate „să înlocuiască comportamentele nocive cu unele pozitive numai prin terapie, ajutor specializat, uneori cu medicație”. 

„Din acest motiv apreciem că incriminarea deținerii anumitor substanțe pentru consum propriu este o măsură ineficientă în lipsa unor programe specializate privind tratarea dependenței acestora”, precizează reprezentanții medicilor din România. 

Citește pe Antena3.ro

Ștefan Mandachi își cere scuze după ce l-a susținut și votat pe Călin Georgescu: „Am greșit”. Duminică se bucurase de victoria acestuia

Afecțiuni incluse în nomenclatorul internațional al bolilor

Anterior, Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP), organism reprezentativ național al medicilor specialiști psihiatri din România și membră a unor organizații internaționale de specialitate, a publicat o scrisoare deschisă în care atrage atenția că atât consumul abuziv, cât și dependența de droguri sunt considerate tulburări de sănătate mintală de către Asociația Americană de Psihiatrie, dar și de Organizația Mondială a Sănătății, aceste afecțiuni fiind incluse în nomenclatorul internațional al bolilor.  

În schimb, în România, persoanele care consumă droguri au fost considerate „infractori” încă de la începutul acestui fenomen în țara noastră, „o rămășiță a regimului comunist care nu a fost corectată după 1990”, mai spun psihiatrii, subliniind că efectul criminalizării și creșterii pedepselor cu închisoarea nu este cel scontat, de diminuare a consumului, ci, dimpotrivă, este însoțit de o creștere a efectelor negative asociate acestui fenomen: infecții cu transmitere parenterală precum HIV și hepatită C, delincvență, transformarea în infractori a unui număr mare de oameni.

Alte state europene caută să controleze acest fenomen complex cu instrumentele sănătăţii publice, „nu prin mijloace coercitive asupra tinerilor care consumă recreaţional, nu trimiţând oamenii după gratii”, mai spun reprezentanții ARPP, care au solicitat instituțiilor statului să modifice abordarea actuală în care consumatorii de droguri sunt văzuți strict ca infractori.

„Solicităm instituțiilor statului să modifice cu celeritate abordarea actuală desuetă și retrogradă, în care consumatorii de droguri sunt văzuți strict ca infractori și „vânați” pentru a fi trimiși după gratii, astfel încât să poată fi tratați ca pacienți ai sistemului de sănătate din România, cu drepturi și servicii conforme nevoilor acestora, în consonanță cu abordarea actuală europeană”, se mai arată în scrisoarea ARPP.

Mai multe ONG-uri – printre care: Asociația Sens Pozitiv, Asociația Aliat Pentru Sănătate Mintală, Asociația Accept, ARAS- Asociația Română Anti-SIDA - au publicat o petiție online în care cer respingerea acestui proiect de lege. 

Nici DIICOT nu susține înăsprirea pedepselor pentru consumatorii de droguri propusă de aleșii din PNL

Ce măsuri „absolut necesare” propun psihiatrii

Reprezentanții psihiatrilor spun că, în privința diminuării consumului de droguri, sunt absolut necesare și urgente următoarele măsuri:

• Mărirea numărului de paturi și/sau crearea de noi secții de tratament de dezintoxicare pentru copiii și adolescenții consumatori de droguri;

• Crearea de centre rezidențiale de terapie post-cură pentru copiii și adolescenții consumatori de droguri;

• Finanțări constante pentru ONG-urile care activează pe teren și oferă deja servicii consumatorilor de droguri și au proiecte de informare, prevenire și harm reduction;

• Crearea unui grup de lucru instituțional care să își asume o strategie modernă și integrată a sănătății mintale, prin mutarea responsabilității instituționale dinspre MAI către Ministerul Sănătății;

• Decriminalizarea consumului propriu de droguri și canalizarea pe campanii de informare și educație adresate populației expuse la consum.