Cucerirea cosmosului, de la vis la realitate

Visul milenar al oamenilor, de a zbura in spatiu, a devenit realitate atunci cand inventatorul Herman Oberth l-a transpus intr-un limbaj al formulelor si al proiectelor de constructii.

La vremea sa, era considerat un neinteles. Vara, umbla in palton si papuci. Mergea pe strada si nota frenetic intr-un carnetel toate calculele pe care le facea in gand. Calca in baltoace si nu avea nici o reactie. Ideile si cartile lui Jules Verne au facut din copilul Hermann Oberth savantul care a pus bazele tehnologiei spatiale. Inventatorul si-a petrecut copilaria, anii de scoala, primii ani ai casatoriei si ai vietii profesionale in Sighisoara. In 1913 a plecat in Germania, pentru a studia medicina la München, iar dupa terminarea primului razboi mondial s-a inscris la Facultatea de fizica-matematica din Cluj. In paralel a urmat si cursurile Universitatii din München, Gottingen si Heidelberg.

„Racheta spre spatiile interplanetare"

„Este posibila construirea unor masini care sa se ridice mai sus decat atmosfera terestra" si „ele pot fi concepute astfel incat oamenii sa poata zbura la bordul lor". Aceste teorii le-a lansat Hermann Oberth in 1922, in teza sa de doctorat „Racheta spre spatiile interplanetare". Lucrarea i-a fost respinsa de profesorii de la Universitatea din Heidelberg. Inventatorul a prezentat-o un an mai tarziu, la Universitatea din Cluj si a obtinut titlul de profesor de fizica. Teza a fost publicata ulterior si a ajuns opera de baza in tehnica rachetelor si teoria zborului cosmic. In 1924 s-a stabilit la Medias si a facut din oraselul de pe malurile Tarnavei lacasul de creatie a ideilor stiintifice. Sase ani mai tarziu a publicat a doua carte de astronautica, „Caile navigatiei spatiale", in care descria in amanunt tehnica zborului spatial. Lucrarea a fost distinsa cu premiul astronautic international REP-Hirsch, oferit de Societatea Franceza de Astronomie.

Prima lansare in spatiu

La sfarsitul anului 1928 este invitat de studiourile cinematografice UFA din Berlin sa participe in calitate de consultant stiintific la turnarea filmului „Femeia in Luna", primul din lume pe o tema astronautica. Se foloseste de atelierele studiourilor si construieste o racheta adevarata. In 1931 obtine brevetul pentru primul motor racheta din lume, pe baza de combustibil lichid. Tot in aceasta perioada dateaza si proiectul unei rachete inalte de 24 de metri, capabila sa ridice o incarcatura de 3,5 tone la inaltimea de 1.000 de metri. Patru ani mai tarziu, la Scoala de pilotaj din Medias, Oberth a reusit sa lanseze o prima racheta. Alaturi de New Mexico, Berlin si Moscova, orasul transilvanean este unul din primele leagane ale astronauticii de unde au fost lansate precursoarele rachetelor spatiale de astazi.

Renegat de comunisti

In timpul celui de-al II-lea razboi mondial, Germania era in cautarea unor arme care sa nu violeze Tratatul de la Versailles. Asa s-a nascut zona de cercetare Peenemunde. Oberth a lucrat aici pe toata perioada razboiului si a contribuit la lansarea cu succes a unei rachete pe baza de combustibil lichid. De aceea, inventatorul a avut relatii conflictuale cu Gestapo-ul si nu a fost recunoscut de regimul comunist roman. Dupa sfarsitul razboiului a proiectat „Racheta postala Europa-America". Aceasta urma sa fie folosita in scopuri civile. A lucrat pentru marina italiana, la dezvoltarea unor rachete antiaeriene. A ajutat la dezvoltarea unor rachete militare si civile destinate arsenalului armatei SUA. In 1957 a prezentat un raport de cercetare care cuprindea, in detaliu, calculele unui zbor spre Luna si inapoi. In 1961 a colaborat cu americanii la constructia rachetei Atlas. Hermann Oberth a vizitat Romania la invitatia Academiei, in anii 1972 si 1974, prilej cu care i-a fost decernat Ordinul Meritul Stiintific.

CV

Hermann Orberth (1894-1989)

1908 Descopera „solutia rachetei" pentru zborul spatial

1917 Proiectarea primei rachete de mare distanta din lume, cu combustibil lichid

1920 Proiectarea unei rachete spatiale de 100 tone

1923 - Obtine doctoratul in fizica, in urma prezentarii lucrarii „Racheta spre spatiile interplanetare", prima din lume referitoare la zborul spatial; un an mai tarziu este publicata si ajunge opera de baza in tehnica rachetelor

1929 - Apare cartea „Caile navigatiei spatiale"

1941-1944 Lucreaza la statiunea experimentala germana de la Peenemunde

1948 Presedinte de onoare al Societatii pentru navigatie spatiala care decerneaza si premiul „Oberth"

1950-1953 Contract de cercetare cu Marina Italiana

1955-1958 - Inginer consultant la Huntswille, Alabama, SUA

1961 - Primeste marea Cruce de Merit a RFG

1963 Doctor inginer Honoris Causa al Universitatii Tehnice din Berlinul Occidental

1969 - Martor ocular la lansarea rachetei „Apollo 11" la Cape Kennedy, care a dus la prima debarcare a omului pe Luna

„Se vede ca sunteti elevii lui Oberth"

Hermann Oberth s-a nascut la Sibiu in vara lui 1894, in acelasi oras unde, cu aproape 400 de ani in urma, Conrad Haas concepuse si construise pentru prima oara in istorie racheta cu pulbere in mai multe trepte. Inventatorul era luat in ras de oamenii care considerau zborul cosmic demn doar de literatura SF. In perioada cand era profesor de matematica si fizica la Medias, Oberth le-a dat intr-o zi elevilor sai un test. Dupa 30 de minute, un elev a intrebat daca rezolvarea problemei gasita de el este cea corecta. In entuziasmul sau de a impartasi tinerilor din cunostintele sale, profesorul a scris solutia corecta a problemei pe tabla. Peste doua saptamani, inventatorul a inmanat elevilor testele si le-a spus: „Se vede ca sunteti elevii lui Hermann Oberth. Toti ati luat nota 10". Casa din Medias, unde a locuit inventatorul, este acum muzeu, incepand din 1993. Directorul muzeului, Mircea Tiplea, ne-a spus ca la anul va fi tiparita o brosura cu intamplari nostime din viata lui Oberth.

Schite de inventii

„Motorul conic" este primul motor de racheta din lume, pentru care Oberth a primit la 23 iulie 1930 primul certificat stiintific de la o autoritate de atestare oficiala. Oglinda cosmica (foto stanga) a fost inventata de Oberth in 1923. Ea avea ca scop prevenirea catastrofelor naturale, influentarea vremii si a climei, iluminarea unei zone intinse a Terrei.

SUMAR DOSAR

Inventiile romanilor

Romanul, inventator din mosi-stramosi

Deschizatori de drum

Statie orbitala pentru NASA creata de doi pusti

„Am fost inspirat!"

Inventiile romanilor iau calea strainatatii

Ion Basgan, „magicianul" petrolului

Coanda, copilul indragostit de vant

Ipoteza senzationala: Vlacicu a fost asasinat

Bula, antenele si lampa cu carbid

Stiloul oltenesc

Cucerirea cosmosului, de la vis la realitate

Dosarul „Insulina" asteapta sa se faca dreptate

Primul antivirus romanesc>

Reteta perfectiunii

Idei trasnite care au facut furori la Geneva

Eleronul de 3,7 milioane USD