Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acesta arată că legislația referitoare la regimul juridic al contravențiilor a fost modificată, chiar anul acesta, și permite un astfel de demers. Guvernul, în schimb, se opune adoptării unei astfel de legi, atrăgând atenția că, prin Codul de procedură civilă, nu este necesară prezența fizică a reclamantului în sala de judecată. În schimb, dacă procesul s-ar muta într-o altă localitate, martorii ar întâmpina o serie de probleme atunci când vor trebui să se prezinte în instanță.
Deputatul PSD Eugen Neață a depus la Parlament un proiect de lege, prin care vrea să modifice articolul referitor la instanța competentă să judece contestațiile la procesele verbale de sancționare a celor implicați în abateri la regimul circulației rutiere. Mai exact, este vorba despre articolul 118, alineat 1, din OUG 195/2002, care să prevadă că „împotriva procesului verbal de sancționare a în contravenției se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta ori la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul”.
Social-democratul inițiator explică, în expunerea de motive, că, recent, a fost promulgată Legea 107/2022, prin care se modifică un articol din OUG 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, în sensul în care se instituie o competență alternativă de soluționare a plângerilor contravenționale: fie instanța de la locul faptei, fie instanța de la domiciliul presupusului făptaș. Eugen Neață susține că „în epoca tehnologiei și a digitalizării, o asemenea normă nu poate fi decât binevenită, reducând cel puțin poluarea pricinuită de transportul unora dintre contravenienți înapoi la locul faptei, pentru dreapta judecată”.
Dilemă. Ce reglementare se respectă?
Citește pe Antena3.ro
Inițiativa de modificare a OUG 2/2001 a fost depusă în anul 2019, însă, potrivit deputatului PSD, încă nu a fost corelată și cu prevederile Codului Rutier, cod care stabilește că „împotriva procesului verbal de constatare a contravenției se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta”. Eugen Neață concluzionează că, în aceste condiții, „aceste prevederi sunt în vigoare în acest moment, asupra lor neintervenind nicio modificare și nicio abrogare implicită, astfel că, în practică, se ridică o serie de probleme, cum ar fi dacă modificările aduse OUG 2/2001 se vor putea aplica și în materia contravențiilor rutiere sau dacăm dimpotrivă, va rămâne o competență teritorială exclusivă”.
Executivul este împotrivă
În punctul de vedere înaintat Parlamentului, Guvernul României precizează că nu susține adoptarea unui astfel de proiect. Executivul explică faptul că astfel de propuneri au făcut obiectul unei inițiative legislative din 2019, respinsă definitiv de Camera Deputaților în 13 aprilie 2021. Reglementarea din Codul Rutier în vigoare a făcut, de asemenea, obiectul a patru decizii ale CCR, stabilind că legea actuală este constituțională.
Mai mult, se arată în acest punct de vedere, Codul de procedură civilă prevede că cererea de chemare în judecată poate fi formulată în scris, personal sau prin reprezentant, inclusiv prin înscrisuri sub formă electronică. „Petentul dispune de numeroase modalități prin care poate depune plângerea, fără a fi prezent efectiv la sediul judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită fapta. (…) Codul de procedură civilă nu face distincție între apărările depuse în scris sau cele formulate pe cale orală în timpul ședinței de judecată”, precizează Executivul.
Martorii ar fi afectați financiar de o astfel de schimbare
Conform Guvernului, „chiar dacă este prevăzută o competență teritorială exclusivă a instanței de la locul faptei, acest lucru nu îl obligă, în sine, pe reclamant la cheltuieli suplimentare cauzate de deplasarea în acea localitate pentru a lua parte la proces”. Iar, ca o concluzie, se precizează că, având în vedere că judecata se poate realiza și în lipsa contravenientului, iar plângerea se poate trimite și prin poștă, „deplasarea nu este obligatorie”.
În schimb, în legătură cu administrarea probelor, Executivul este de părere că martorii asistenți sau ocular locuiesc, de regulă, în zona săvârșirii abaterilor contraventionale. „Or, deplasarea unui martor la o instanță de judecată ce nu se află în proximitatea locuinței sale implică unele costuri (transport, lipsa de la locul de muncă, eventual cazarea), pe care martorul le poate suporta”, se mai arată în acest punct de vedere, atrăgându-se, totodată, atenția că, dacă s-ar adopta o astfel de reglementare, „s-ar tergiversa inutil procesele, ceea ce ar conduce la încălcarea dreptului la un proces echitabil”.
Niciun senator al Puterii nu a votat pentru adoptarea acestei legi
Proiectul de lege a fost avizat favorabil de către Consiliul Economic și Social și de către Consiliul Legislativ, iar, în punctul de vedere transmis, CSM arată că este de acord cu stabilirea competenței alternative a instanțelor în soluționarea plângerilor care vizează contravențiile la regimul rutier.
Deși proiectul de lege în discuție a fost inițiat exclusiv de către deputatul PSD Eugen Neață, propunerea a fost susținută, cel puțin prin semnătură, de către alți 11 senatori și deputați, dintre care zece de la PSD și unul de la Grupul Minorităților Naționale.
Cu toate acestea, la data de 21 septembrie, când legea a ajuns la vot, în Senat, ea a fost picată. De altfel, raportul Comisiei Juridice a fost unul de respingere. Iar rezultatul votului arată că niciunul dintre colegii de partid ai inițiatorului nu i-a susținut legea. Din cei 114 senatori prezenți în sală, 97 au votat pentru adoptarea raportului de respingere, 38 au fost de la PSD, 26 de la PNL, 7 de la UDMR, 22 de la USR și 4 de la grupul senatorilor neafiliați. Pentru respingerea raportului și pentru adoptarea legii au votat 17 parlamentari – 12 de la AUR, 3 de la PNL și doi neafiliați.
Legea a ajuns, pe 26 septembrie, la Camera Deputaților, iar comisiile raportoare au termen să finalizeze raportul până în data de 18 octombrie.
