x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ea era stăpâna „apelor liniştite”

0
Autor: Carmen Anghel-Dobre 07 Mar 2011 - 19:02
Ea era stăpâna „apelor liniştite” Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, Mogoşoaia/
Vezi galeria foto


„De ce scriu? De teamă să nu uit viaţa”. Princesse Bibesco. Aşa îşi semna cărţile. Prinţesa Martha Bibescu. Acesta era titlul ei oficial. Una dintre cele mai fascinante femei ale secolului al XX-lea.

Idealul… „Poate că pentru fiecare bărbat o singură femeie întru­chi­pează idealul absolut de frumuseţe şi odată descoperită de­vine de neuitat. Bărbatul, favorizat de zei (...) Pleoapele sunt uşor cobo­râ­te, iar genele ei sunt foarte lungi şi ne­gre; acestea cad ca nişte franjuri, aşa cum cad crengile sălciilor asupra unui lac, iar oglinda apei care se întrevede poate fi gri, albastră, sau verde, după cum cade lumina. (...) Nu cred că am mai întâlnit vreodată un creier şi un spirit atât de înzestrate ca ale Smarandei. Cunoştinţele sale în artă sunt variate şi profunde, în litera­tura franceză şi în istorie sunt sur­prin­­­zător de complete. Un francez foar­te inteligent a făcut o remar­că: «Memoria sa este prodigioasă; cred că doare să-ţi aminteşti atât de multe lucruri». (...) Smaranda nu este populară; are numeroşi admiratori; dar asta nu o ajută să câştige simpatia celor de acelaşi sex. Ea are prea multe avantaje: averea, frumuseţea, inteli­genţa şi o poziţie în societate; combinate într-o singură persoană acestea sunt de neiertat (...) Poziţia sa este delicată într-o epocă aşa cum este aceasta, ea, care în plus  faţă de alţii, are un mod de gândire european. În zece ani, această mentalitate ar putea fi salvarea Europei, dar astăzi provoacă blamare şi critică.(...)” (traducere şi adaptare din „Smaranda” par Le brigadier-general Lord Thomson of Cardington/preface de James Ramsay Mac Donald, premier ministre de Angleterre – 1932, Paris/ Flamarion).

Au fost primele impresii pe care Prin­ţesa Martha Bibescu i le-a lăsat Lor­dului Thomson of Cardington, în martie 1915, atunci când acesta a venit în România trimis de Marea Britanie cu misiunea specială de „a băga Ro­mânia în răz­boi”. Lordul Thomson a fost unul dintre bărbaţii care au marcat viaţa Prin­ţesei de pe „Apele liniş­tite” aşa cum spunea el domeniului Martei de la Mogoşoaia. Cei doi au dezvoltat o relaţie puternică, o iubire reciprocă, plină de spirit, care nu s-a sfârşit o dată cu dispariţia prematură, în plină glorie a Lordului, atunci când avionul său s-a prăbuşit în flăcări într-o pă­dure din Franţa, la 8 octombrie 1930. „N-am avut niciodată alte vieţi în afara vieţii bărbaţilor mei. Viaţa lui a fost cea mai frumoasă viaţă a mea”, scria Martha.

Nemuritori
În viaţa şi în spiritul Marthei au săpat brazde adânci Prinţul Geor­ge Bibescu, nepot direct al domnitorului Gheorghe Bibescu, cel care i-a fost primul şi singurul soţ. Cu acesta s-a căsătorit în adolescenţă, (au avut o singură fiică, Valentina), au fost mai degrabă camarazi decât iubiţi, dar la moartea lui, în 1941, Prinţesa a suferit extrem, scriind: „George – astăzi. La ora 10 şi 20. Agonia. Apoi moartea... Tot ce am scris despre tine în această zi, în care viaţa mea se sfârşeşte cu a ta, George... „
Însă şi James Ramsay Mac Do­nald, premier al Angliei, prieten al Lordului Thomson, avea să ocupe un loc important în viaţa şi inima Marthei.

Cea mai mare admiraţie, însă, Martha a avut-o pentru tatăl său Ioan N. Lahovary. De el se va despărţi definitiv, la 27 iunie 1915, când „Mica societate de la Mogoşoaia a fost ca lovită de trăsnet şi aproape descompusă de moartea  subită a tatălui meu. Dispariţia sa a pus capăt primei şi celei mai lungi prietenii din viaţa mea.” (Din Le destin de Lord Thomson of Cardington/Paris/ 1932) „Martha mărturisea că destinul îi făcuse să se întâlnească pe cei doi bărbaţi importanţi din viaţa sa, pentru că amândoi împărtăşeau aceeaşi înaltă concepţie de guvernare. Ascultând conversaţiile bătrânului conservator cu Lordul «am înţeles că numele partidelor contează prea puţin şi că o anumită calitate a sufletului, oriunde în lume, poate forma un guvern de largă reprezentare, bazat pe onestitate».”

Crescută la şcoala tatălui său, a avut multe de spus în politica făcută pentru ţara sa. A avut relaţii uimitoare în cercurile politice europene şi americane: „Înrudită cu Asquith, şeful partidului liberal din Marea Britanie (a cărui fiică se căsătorise cu Antoine Bibescu), scriitoarea a întreţinut relaţii strânse şi cu Ramsay Mac Donald, fost de mai multe ori prim-ministru al Angliei. (...) I-a cunoscut pe Winston Churchill, Anthony Eden, Neville Chamberlain, iar Sir Samuel Hoare a fost oaspetele ei la Mogoşoaia”, scrie Ma­ria Brăescu, în teza sa de doctorat. Lista relaţiilor sale politice nu se opreşte aici. Mogoşoaia a fost martorul tăcut al multor întâlniri şi vizite ale oamenilor politici ai vremii zdruncinate în care a trăit Martha Bibescu. I-a cunoscut şi pe Roosevelt şi pe Mussolini, la ei acasă. Fascismul l-a respins din prima clipă. A căzut victimă legionarilor, când, în noiembrie 1940 „apele liniştite” au fost tulburate de o percheziţie brutală a verzilor. I-au confiscat multe documente şi manuscrise. 

Scriitoare
Princesse Bibesco a fost o scriitoare (de limbă franceză) prodigioasă: „O călătorie întreprinsă cu automobilul în Persia constituie sursa de inspiraţie a primei cărţi a scriitoarei, «Les huit paradis», apărută în 1908 şi premiată de Academia Franceză. Scriitoarea avea 18 ani. Experienţa persană a Marthei Bibescu, îmbinată cu pasiunea sa precoce pentru istorie, dă naştere celui de al doilea volum «Alexandre Asiatique» (1912), apoi «Une fille de Napoleon» (...), în care autoarea se referă la Emilie Prellapra, fiică naturală a lui Napoleon, devenită prin căsătorie principesă de Caraman-Chimay, propria bunică a lui George Valentin Bibescu” (Maria Brăescu), unul dintre cei mai buni aviatori români, ales în 1932 preşedintele Federaţiei Aeronautice Internaţionale.

În 1923 apare prima carte a Marthei Bibescu... inspirată de pământul şi de sufletul românesc – „Isvor, le pays de saules”. „În total, treizeci şi unu de volume, ca autoare mărturisită, cu numele adevărat deasupra titlului. Plus alte câteva apărute sub pseudonimul Lucile Decaux”.
Jurnalele sale – Jurnal Politic – 1939-1941, Jurnal 1915 etc. – constituie cea mai lucidă privire a unui observator asupra societăţii. De la metaforele, unele prea pline de romantism, din „Destinul Lordului Thomson”, de exemplu, la modul cum a disecat societatea românească şi cea europeană din preajma şi din timpul celor două războaie mondiale, Prinţesa şi-a făcut o datorie de onoare din a lăsa mărturii curate şi reci despre lumea în care trăia.

„Pourquoi j’ecris? De peur d’oublier la vie.” „De ce scriu? De teamă să nu uit viaţa”, spunea Martha Bibescu. Era atât de avidă de viaţă, voia cu lăcomie totul de la ea, dar îi şi dăruia pe măsură. Îşi începuse (probabil) viaţa, pe care nu voia s-o uite, în 1889, ca Martha Lahovary – fiica lui Ion N.Lahovary.
Prinţesa Martha Bibescu s-a stins din viaţă la 28 noiembrie 1973, la Paris. Iubise mult Parisul, şi Londra, Mogoşoaia şi Posada. România.

Verişoarele
Alături de Martha Bibescu, au luminat cultura secolului trecut şi verişoarele sale Elena Văcărescu şi Ana de Noailles.
Iată o analiză a importanţei Elenei Văcărescu şi Anei de Noailles făcută de Zoe Dumitrescu –Buşulenga. „(...) Voit sau nevoit li s-au dus paşii pe tărâmuri străine, au intrat în conexiuni noi de viaţă şi de cultură, au scris opere într-o limbă care nu le fusese maternă, dar le devenise adoptivă, şi au rămas în istoria culturii franceze, şi nu mai puţin a celei româneşti.

Contesa Ana de Noailles, născută din neamul vechi al Brâncovenilor, a încercat o imersie totală în universul galic în care a intrat prin căsătoria cu contele Mathieu de Noailles. Această femeie frumoasă, mândră, cultivată, a pătruns şi a strălucit cu uşurinţă în cele mai exclusiviste saloane ale aristocraţiei franceze şi, fascinată de lumea aceea rafinată, elegantă, a prins cu vremea a uita de obârşia neamului plin de puteri ascunse ale spiritului, din care se trăgea. (...) Între poeţii francezi ai timpului Ana de Noailles rămânea româncă, şi ca atare o consemnează toate istoriile literare în care laureata Academiei franceze (pentru volumul Le coeur innombrable – 1901) nu-şi găseşte ascendenţi, ci doar afini. (...) Nu a spus Iorga decât un adevăr afirmând că «Ana de Noailles a făcut să răsune acordurile misterioase ale sufletului nostru într-una din cele mai mari literaturi ale lumii». Cu Elena Văcărescu intrăm într-o existenţă pasionat românească ce s-a încheiat de altfel cu odihna de veci în pământul acesta al nostru. (…) Cu eleganţa unei oratorii subţiri, Elena Văcărescu a fost conferenţiară mult preţuită a Parisului pe subiecte de literatură şi artă dintre cele mai diverse. Farmecul ei avea virtuţi cu totul ieşite din comun, deşi aceea care-l radia nu era deloc frumoasă. Dar delicateţea şi discreţia prezenţei, simţul nuanţelor, o intuiţie superioară a sufletului omenesc, înţelegerea artei cu o ascuţime rară a sensibilităţii au făcut din Elena Văcărescu o perso­nalitate în adevăratul sens al cuvântului, apropiind-o de cei mai mari artişti şi oameni de cultură ai timpului (...). N-a fost o mare poetă, ci o receptivitate deschisă la orice manifestare de artă autentică, un om de gust şi de caldă vibraţie a inimii. Şi niciodată nu şi-a uitat ţara. Nici în volumele ulterioare unde răsună ecourile româneşti în variate ipostaze (în Le Rhapsode de la Damovitza – 1898; Nuits d’Orient – Folklore Roumain; Cobzar etc.), (...) Ana de Noailles – Elena Văcărescu, două ambasadoare ale culturii româneşti. (...)” (prefaţă la volumul Elena Văcărescu/ Ana de Noailles, Versuri, Editura Albatros 1971).

Ofrandă
O, tineri, cărţile ce-am scris, pe voi vă cheamă;/ În ele am lăsat fugar,/ Cum fac copiii-atunci muşcă-o poamă,/ Din dinţii mei o urmă doar.// Cu mâinile pe paginile larg deschise,/ Cu ochii-n zare căutând,/ Am plâns, cum pe alei plâng pare-mi-se/ Furtunile-n pietriş căzând.// Vă hărăzesc în umbra amară-a cărţii, iată,/ Privirile-mi şi fruntea mea,/ Şi sufletu-mi, văpaie-imensă, beată,/ Să le puteţi voi cerceta.// Vă las lumina toată, de soare-a feţii mele,/ Cu vârstele ce m-au brăzdat,/ Şi, slabă, dulce, inima ce-n doruri grele,/ Atât curaj a arătat.// Cu inima-mpreună vă las povestea-i toată,/ Şi prospeţimea ei de in,/ Şi zorii feţei mele, şi noaptea-ntu­necată,/ De care părul meu e plin.//Priviţi cât de săracă e rochia în care/ Destinu-mi a venit spre voi;/ Cei mai umili drumeţi, prin dunele-arzătoare,/ Nu umblă, vai, atât de goi.// Ce minunat frunzişul şi-a rozei îmbiere,/ Grădina mea v-am hărăzit,/ Şi neîntemeiată, amarnica-mi durere,/ Cea pururi fără de sfârşit...(Ana de Noailles)

Destinul meu
Pe-o seară clară am văzut ve­nind/ Destinul meu pe-o mare de argint.// Era un om cu-o frun­­te străvezie/ Ce, vesel, surâ­dea în vijelie.// Şi se uita-ncruntat fără de milă/ La valul de lo­peţi sucit în silă.// Privea fără un pic de îndu­io­şare/ Săr­ma­na lună şi-a ei ­disperare.// Pri­vea în faţă, ne­în­credinţat,/ Un cer de seară, bi­ne­­cu­vântat.// Pri­vea fără să spu­nă un cu­vânt/ Cum valul lă­crima, purtat de vânt.// Pri­vea, fără de frica nimănui/ Ini­ma-i tare, inima lui. (Elena Văcărescu)

Citiţi toate articolele Ediţiei de colecţie a Jurnalului Naţional - Femei române

Citeşte mai multe despre:   editie de colectie,   femei romane

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net
Galerie Foto S-a pornit un adevărat heirup pe şantierele patriei, iar CNAIR face angajări, în anul electoral 2020, dar drama lucrărilor nefinalizate la timp continuă. Mai-marii CNAIR recunosc că sunt la mâna constructorilor...

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips
Recent, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, a căzut în casă pe o podea spălată şi udă, traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula. A trebuit să fie...

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție
Galerie Foto APADOR-CH, una dintre organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul apărării drepturilor omului care a participat la negocierile din Parlament, a identificat cel puțin șapte hibe pe care legea...

Laura Codruța Kovesi, PR-ul lui “Portocală” în speța “Ponta - Blair”

Laura Codruța Kovesi, PR-ul lui “Portocală” în speța “Ponta - Blair”
Galerie Foto Reținerea fostei vedete a DNA Ploiești, ex-procurorul Mircea Negulescu, zis “Portocală”, are legătură cu unele dintre cele mai grave fapte pentru care poate fi acuzat un anchetator în instrumentarea unui dosar...
Serviciul de email marketing furnizat de