x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ea era stăpâna „apelor liniştite”

0
Autor: Carmen Anghel-Dobre 07 Mar 2011 - 19:02
Ea era stăpâna „apelor liniştite” Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, Mogoşoaia/
Vezi galeria foto


„De ce scriu? De teamă să nu uit viaţa”. Princesse Bibesco. Aşa îşi semna cărţile. Prinţesa Martha Bibescu. Acesta era titlul ei oficial. Una dintre cele mai fascinante femei ale secolului al XX-lea.

Idealul… „Poate că pentru fiecare bărbat o singură femeie întru­chi­pează idealul absolut de frumuseţe şi odată descoperită de­vine de neuitat. Bărbatul, favorizat de zei (...) Pleoapele sunt uşor cobo­râ­te, iar genele ei sunt foarte lungi şi ne­gre; acestea cad ca nişte franjuri, aşa cum cad crengile sălciilor asupra unui lac, iar oglinda apei care se întrevede poate fi gri, albastră, sau verde, după cum cade lumina. (...) Nu cred că am mai întâlnit vreodată un creier şi un spirit atât de înzestrate ca ale Smarandei. Cunoştinţele sale în artă sunt variate şi profunde, în litera­tura franceză şi în istorie sunt sur­prin­­­zător de complete. Un francez foar­te inteligent a făcut o remar­că: «Memoria sa este prodigioasă; cred că doare să-ţi aminteşti atât de multe lucruri». (...) Smaranda nu este populară; are numeroşi admiratori; dar asta nu o ajută să câştige simpatia celor de acelaşi sex. Ea are prea multe avantaje: averea, frumuseţea, inteli­genţa şi o poziţie în societate; combinate într-o singură persoană acestea sunt de neiertat (...) Poziţia sa este delicată într-o epocă aşa cum este aceasta, ea, care în plus  faţă de alţii, are un mod de gândire european. În zece ani, această mentalitate ar putea fi salvarea Europei, dar astăzi provoacă blamare şi critică.(...)” (traducere şi adaptare din „Smaranda” par Le brigadier-general Lord Thomson of Cardington/preface de James Ramsay Mac Donald, premier ministre de Angleterre – 1932, Paris/ Flamarion).

Au fost primele impresii pe care Prin­ţesa Martha Bibescu i le-a lăsat Lor­dului Thomson of Cardington, în martie 1915, atunci când acesta a venit în România trimis de Marea Britanie cu misiunea specială de „a băga Ro­mânia în răz­boi”. Lordul Thomson a fost unul dintre bărbaţii care au marcat viaţa Prin­ţesei de pe „Apele liniş­tite” aşa cum spunea el domeniului Martei de la Mogoşoaia. Cei doi au dezvoltat o relaţie puternică, o iubire reciprocă, plină de spirit, care nu s-a sfârşit o dată cu dispariţia prematură, în plină glorie a Lordului, atunci când avionul său s-a prăbuşit în flăcări într-o pă­dure din Franţa, la 8 octombrie 1930. „N-am avut niciodată alte vieţi în afara vieţii bărbaţilor mei. Viaţa lui a fost cea mai frumoasă viaţă a mea”, scria Martha.

Nemuritori
În viaţa şi în spiritul Marthei au săpat brazde adânci Prinţul Geor­ge Bibescu, nepot direct al domnitorului Gheorghe Bibescu, cel care i-a fost primul şi singurul soţ. Cu acesta s-a căsătorit în adolescenţă, (au avut o singură fiică, Valentina), au fost mai degrabă camarazi decât iubiţi, dar la moartea lui, în 1941, Prinţesa a suferit extrem, scriind: „George – astăzi. La ora 10 şi 20. Agonia. Apoi moartea... Tot ce am scris despre tine în această zi, în care viaţa mea se sfârşeşte cu a ta, George... „
Însă şi James Ramsay Mac Do­nald, premier al Angliei, prieten al Lordului Thomson, avea să ocupe un loc important în viaţa şi inima Marthei.

Cea mai mare admiraţie, însă, Martha a avut-o pentru tatăl său Ioan N. Lahovary. De el se va despărţi definitiv, la 27 iunie 1915, când „Mica societate de la Mogoşoaia a fost ca lovită de trăsnet şi aproape descompusă de moartea  subită a tatălui meu. Dispariţia sa a pus capăt primei şi celei mai lungi prietenii din viaţa mea.” (Din Le destin de Lord Thomson of Cardington/Paris/ 1932) „Martha mărturisea că destinul îi făcuse să se întâlnească pe cei doi bărbaţi importanţi din viaţa sa, pentru că amândoi împărtăşeau aceeaşi înaltă concepţie de guvernare. Ascultând conversaţiile bătrânului conservator cu Lordul «am înţeles că numele partidelor contează prea puţin şi că o anumită calitate a sufletului, oriunde în lume, poate forma un guvern de largă reprezentare, bazat pe onestitate».”

Crescută la şcoala tatălui său, a avut multe de spus în politica făcută pentru ţara sa. A avut relaţii uimitoare în cercurile politice europene şi americane: „Înrudită cu Asquith, şeful partidului liberal din Marea Britanie (a cărui fiică se căsătorise cu Antoine Bibescu), scriitoarea a întreţinut relaţii strânse şi cu Ramsay Mac Donald, fost de mai multe ori prim-ministru al Angliei. (...) I-a cunoscut pe Winston Churchill, Anthony Eden, Neville Chamberlain, iar Sir Samuel Hoare a fost oaspetele ei la Mogoşoaia”, scrie Ma­ria Brăescu, în teza sa de doctorat. Lista relaţiilor sale politice nu se opreşte aici. Mogoşoaia a fost martorul tăcut al multor întâlniri şi vizite ale oamenilor politici ai vremii zdruncinate în care a trăit Martha Bibescu. I-a cunoscut şi pe Roosevelt şi pe Mussolini, la ei acasă. Fascismul l-a respins din prima clipă. A căzut victimă legionarilor, când, în noiembrie 1940 „apele liniştite” au fost tulburate de o percheziţie brutală a verzilor. I-au confiscat multe documente şi manuscrise. 

Scriitoare
Princesse Bibesco a fost o scriitoare (de limbă franceză) prodigioasă: „O călătorie întreprinsă cu automobilul în Persia constituie sursa de inspiraţie a primei cărţi a scriitoarei, «Les huit paradis», apărută în 1908 şi premiată de Academia Franceză. Scriitoarea avea 18 ani. Experienţa persană a Marthei Bibescu, îmbinată cu pasiunea sa precoce pentru istorie, dă naştere celui de al doilea volum «Alexandre Asiatique» (1912), apoi «Une fille de Napoleon» (...), în care autoarea se referă la Emilie Prellapra, fiică naturală a lui Napoleon, devenită prin căsătorie principesă de Caraman-Chimay, propria bunică a lui George Valentin Bibescu” (Maria Brăescu), unul dintre cei mai buni aviatori români, ales în 1932 preşedintele Federaţiei Aeronautice Internaţionale.

În 1923 apare prima carte a Marthei Bibescu... inspirată de pământul şi de sufletul românesc – „Isvor, le pays de saules”. „În total, treizeci şi unu de volume, ca autoare mărturisită, cu numele adevărat deasupra titlului. Plus alte câteva apărute sub pseudonimul Lucile Decaux”.
Jurnalele sale – Jurnal Politic – 1939-1941, Jurnal 1915 etc. – constituie cea mai lucidă privire a unui observator asupra societăţii. De la metaforele, unele prea pline de romantism, din „Destinul Lordului Thomson”, de exemplu, la modul cum a disecat societatea românească şi cea europeană din preajma şi din timpul celor două războaie mondiale, Prinţesa şi-a făcut o datorie de onoare din a lăsa mărturii curate şi reci despre lumea în care trăia.

„Pourquoi j’ecris? De peur d’oublier la vie.” „De ce scriu? De teamă să nu uit viaţa”, spunea Martha Bibescu. Era atât de avidă de viaţă, voia cu lăcomie totul de la ea, dar îi şi dăruia pe măsură. Îşi începuse (probabil) viaţa, pe care nu voia s-o uite, în 1889, ca Martha Lahovary – fiica lui Ion N.Lahovary.
Prinţesa Martha Bibescu s-a stins din viaţă la 28 noiembrie 1973, la Paris. Iubise mult Parisul, şi Londra, Mogoşoaia şi Posada. România.

Verişoarele
Alături de Martha Bibescu, au luminat cultura secolului trecut şi verişoarele sale Elena Văcărescu şi Ana de Noailles.
Iată o analiză a importanţei Elenei Văcărescu şi Anei de Noailles făcută de Zoe Dumitrescu –Buşulenga. „(...) Voit sau nevoit li s-au dus paşii pe tărâmuri străine, au intrat în conexiuni noi de viaţă şi de cultură, au scris opere într-o limbă care nu le fusese maternă, dar le devenise adoptivă, şi au rămas în istoria culturii franceze, şi nu mai puţin a celei româneşti.

Contesa Ana de Noailles, născută din neamul vechi al Brâncovenilor, a încercat o imersie totală în universul galic în care a intrat prin căsătoria cu contele Mathieu de Noailles. Această femeie frumoasă, mândră, cultivată, a pătruns şi a strălucit cu uşurinţă în cele mai exclusiviste saloane ale aristocraţiei franceze şi, fascinată de lumea aceea rafinată, elegantă, a prins cu vremea a uita de obârşia neamului plin de puteri ascunse ale spiritului, din care se trăgea. (...) Între poeţii francezi ai timpului Ana de Noailles rămânea româncă, şi ca atare o consemnează toate istoriile literare în care laureata Academiei franceze (pentru volumul Le coeur innombrable – 1901) nu-şi găseşte ascendenţi, ci doar afini. (...) Nu a spus Iorga decât un adevăr afirmând că «Ana de Noailles a făcut să răsune acordurile misterioase ale sufletului nostru într-una din cele mai mari literaturi ale lumii». Cu Elena Văcărescu intrăm într-o existenţă pasionat românească ce s-a încheiat de altfel cu odihna de veci în pământul acesta al nostru. (…) Cu eleganţa unei oratorii subţiri, Elena Văcărescu a fost conferenţiară mult preţuită a Parisului pe subiecte de literatură şi artă dintre cele mai diverse. Farmecul ei avea virtuţi cu totul ieşite din comun, deşi aceea care-l radia nu era deloc frumoasă. Dar delicateţea şi discreţia prezenţei, simţul nuanţelor, o intuiţie superioară a sufletului omenesc, înţelegerea artei cu o ascuţime rară a sensibilităţii au făcut din Elena Văcărescu o perso­nalitate în adevăratul sens al cuvântului, apropiind-o de cei mai mari artişti şi oameni de cultură ai timpului (...). N-a fost o mare poetă, ci o receptivitate deschisă la orice manifestare de artă autentică, un om de gust şi de caldă vibraţie a inimii. Şi niciodată nu şi-a uitat ţara. Nici în volumele ulterioare unde răsună ecourile româneşti în variate ipostaze (în Le Rhapsode de la Damovitza – 1898; Nuits d’Orient – Folklore Roumain; Cobzar etc.), (...) Ana de Noailles – Elena Văcărescu, două ambasadoare ale culturii româneşti. (...)” (prefaţă la volumul Elena Văcărescu/ Ana de Noailles, Versuri, Editura Albatros 1971).

Ofrandă
O, tineri, cărţile ce-am scris, pe voi vă cheamă;/ În ele am lăsat fugar,/ Cum fac copiii-atunci muşcă-o poamă,/ Din dinţii mei o urmă doar.// Cu mâinile pe paginile larg deschise,/ Cu ochii-n zare căutând,/ Am plâns, cum pe alei plâng pare-mi-se/ Furtunile-n pietriş căzând.// Vă hărăzesc în umbra amară-a cărţii, iată,/ Privirile-mi şi fruntea mea,/ Şi sufletu-mi, văpaie-imensă, beată,/ Să le puteţi voi cerceta.// Vă las lumina toată, de soare-a feţii mele,/ Cu vârstele ce m-au brăzdat,/ Şi, slabă, dulce, inima ce-n doruri grele,/ Atât curaj a arătat.// Cu inima-mpreună vă las povestea-i toată,/ Şi prospeţimea ei de in,/ Şi zorii feţei mele, şi noaptea-ntu­necată,/ De care părul meu e plin.//Priviţi cât de săracă e rochia în care/ Destinu-mi a venit spre voi;/ Cei mai umili drumeţi, prin dunele-arzătoare,/ Nu umblă, vai, atât de goi.// Ce minunat frunzişul şi-a rozei îmbiere,/ Grădina mea v-am hărăzit,/ Şi neîntemeiată, amarnica-mi durere,/ Cea pururi fără de sfârşit...(Ana de Noailles)

Destinul meu
Pe-o seară clară am văzut ve­nind/ Destinul meu pe-o mare de argint.// Era un om cu-o frun­­te străvezie/ Ce, vesel, surâ­dea în vijelie.// Şi se uita-ncruntat fără de milă/ La valul de lo­peţi sucit în silă.// Privea fără un pic de îndu­io­şare/ Săr­ma­na lună şi-a ei ­disperare.// Pri­vea în faţă, ne­în­credinţat,/ Un cer de seară, bi­ne­­cu­vântat.// Pri­vea fără să spu­nă un cu­vânt/ Cum valul lă­crima, purtat de vânt.// Pri­vea, fără de frica nimănui/ Ini­ma-i tare, inima lui. (Elena Văcărescu)

Citiţi toate articolele Ediţiei de colecţie a Jurnalului Naţional - Femei române

Citeşte mai multe despre:   editie de colectie,   femei romane

 



Mai multe titluri din categorie

Măgura, visul destrămat al primului rege al României

Măgura, visul destrămat al primului rege al României
Pe drumul vechi ce zimțuiește Țara Luanei dinspre Muntenia spre Transilvania și Moldova, pe calea coborâtă și urcată an de an de turmele de mioare ale bacilor din munții poieniți ai Întorsurii Carpaților,...

S-a dus vara, s-a dus și Vama

S-a dus vara, s-a dus și Vama
Galerie Foto Vama Veche își începe recuperarea după sezonul estival, aproape cinci luni în care a gâfâit temeinic. Aglomerație, multe mașini, multă mizerie, mult fum și, mai ales, multă gălăgie. Până în luna mai a...

Vaccinul românesc, „arestat” de Curtea de Conturi din Timiș

Vaccinul românesc, „arestat” de Curtea de Conturi din Timiș
Galerie Foto Inspectorii Camerei de Conturi Timiş au raportat că cercetarea lor în cazul vaccinului românesc împotriva COVID-19 a fost obstrucţionată în desfăşurarea activităţii de audit de conducerea institutului...

Noi reglementări anti Covid, noi contradicții

Noi reglementări anti Covid, noi contradicții
Galerie Foto Guvernul PNL ne-a demonstrat, ieri, cât de repede se poate modifica legislația, ca să se muleze pe nevoile imediate și interesele partidului. Rata de incidență a contaminării cu virusul SARS-CoV-2 depășise deja...

Coșmar: ne îndreptăm spre scenariul italian „martie 2020”

Coșmar: ne îndreptăm spre scenariul italian „martie 2020”
Galerie Foto În ciuda exploziei de infectări cu coronavirus, din ultima perioadă, și a faptului că zilnic mor de două ori mai mulți oameni de COVID-19 decât au murit în tragedia de la Colectiv, campania de vaccinare nu dă...

Inovaţie pe piaţa muncii: scafandru angajat pe drepturi de autor 

Inovaţie pe piaţa muncii: scafandru angajat pe drepturi de autor 
Galerie Foto În luna aprilie a acestui an, doi scafandri şi-au găsit sfârşitul în Marea Neagră, la o adâncime de numai 3-4 metri, în dreptul plajei de la Hotelul Europa, din staţiunea Eforie Nord. După necropsia...

Testarea elevilor: Ping-pong între Ministerul Educației și Direcțiile de Sănătate Publică

Testarea elevilor: Ping-pong între Ministerul Educației și Direcțiile de Sănătate Publică
Există o categorie de elevi care nu are acces la testarea gratuită din școli: chiar colegii din imediata apropiere a unui elev infectat. Elevii care au ghinionul să stea în bănci lângă un copil care se îmbolnăv...

Guvernul, avertizat de Ministerul Justiției că restricțiile legate de vaccinare sunt ilegale

Guvernul, avertizat de Ministerul Justiției că restricțiile legate de vaccinare sunt ilegale
Galerie Foto Impunerea Certificatului „verde”, pentru a putea avea acces în anumite spații închise, publice sau private, atunci când o localitate se află în zona de incidență de peste trei cazuri la mia de locuitori, a...

Dedesubturile ultimului faliment de pe piața asigurărilor. Cum a ajutat conducerea ASF pe City Insurance să dea ţeapă

Dedesubturile ultimului faliment de pe piața asigurărilor. Cum a ajutat conducerea ASF pe City Insurance să dea ţeapă
Galerie Foto După falimentul companiilor Astra Asigurări şi Carpatica, acum un nou faliment zguduie din temelii piaţa asigurărilor pe cel mai important segment al său, cel al asigurărilor obligatorii de răspundere civilă aut...

Strategul din spatele noului șef al Poștei Române, un consilier general specializat în minuni economice în declarațiile de avere

Strategul din spatele noului șef al Poștei Române, un consilier general specializat în minuni economice în declarațiile de avere
Galerie Foto Noul șef al Companiei Naționale Poșta Română, sprijinit de gruparea lui Florin Cîțu din PNL, Valentin Ștefan și-a adus, drept consilier personal, în această societate de stat, unul dintre consilierii generali...

Se pregătesc polițe RCA mult mai scumpe și inutile

Se pregătesc polițe RCA mult mai scumpe și inutile
Transportatorii au negociat cu actualul guvern interimar renunțarea la Ordonanța de Urgență care ar mări costurile polițelor RCA, introducând și coplata. Proiectul de OUG a fost lansat în luna aprilie 2021, iar...

Guvernul dă cu „flit” celor de la USR în ceea ce privește aducerea ONG-urilor în Consiliile de Administrație ale spitalelor de stat

Guvernul dă cu „flit” celor de la USR în ceea ce privește aducerea ONG-urilor în Consiliile de Administrație ale spitalelor de stat
Galerie Foto O lege inițiată de deputaul USR-PLUS Cristian Gabriel Seidler, prin care se urmărea introducerea în Consiliile de Administrație ale spitalelor publice a unor ONG-iști, a fost modificată și votată, în Senatul Ro...

Autoritățile din Argeș își bat joc de trei sate: 8 kilometri până la prima stație de autobuz!

Autoritățile din Argeș își bat joc de trei sate:  8 kilometri până la prima stație de autobuz!
Scoasă la iveală de tragedia de la Caracal, problema transportului în comun încă există în multe locuri. În Poiana Lacului, lângă Pitești, mai mulți elevi de liceu sunt nevoiți să circule pe jos sau cu...

Luna august a adus dobânzi record la împrumuturile pe termen lung

Luna august a adus dobânzi record la împrumuturile pe termen lung
Galerie Foto În ciuda sforțărilor premierului Florin Cîțu de a ne face să credem că țara merge în direcția cea bună, realitatea îi este potrivnică. Un nou duș rece pentru șeful Executivului a venit de la Banca...

Comisarul Antonescu a rezolvat cele mai grele crime de după Revoluție. Cartea „Viața la Omoruri”, de azi cu Jurnalul

Comisarul Antonescu a rezolvat cele mai grele crime de după Revoluție. Cartea „Viața la Omoruri”, de azi cu Jurnalul
Galerie Foto „Singurul lucru care-i poate descuraja pe infractori îl reprezintă pedepsele maxime!” Colonelul Dan Antonescu, acum în rezervă, este unul dintre polițiștii legendari ai României. Anchetator în cazuri...
Serviciul de email marketing furnizat de