Soroc - Cariera terorii

Generalul (r) Nicolae Plesita, fostul sef al Centrului de Informatii Externe (CIE) din cadrul Securitatii ceausiste, este pus sub acuzare de procurorii militari din Bucuresti.

Generalul (r) Nicolae Plesita, fostul sef al Centrului de Informatii Externe (CIE) din cadrul Securitatii ceausiste, este pus sub acuzare de procurori militari din Bucuresti, pentru legaturile cu teroristul international Carlos Sacalul.

"Dosarul Carlos, in prag de finalizare: generalul Plesita se face vinovat de instigare la omor", titra presa romana prin septembrie 2000. Tot atunci aflam ca procurorii Sectiei Parchetelor Militare "se afla pe punctul de a finaliza ancheta privitoare la dosarul «Carlos» si-i vor prezenta materialul de urmarire penala fostului sef al CIE, generalul (r) Plesita".

PE ECRANE. Au trecut anii. In 2005, generalul (r) Plesita, acum in varsta de 76 de ani, devine o aparitie obisnuita la un anume post de televiziune. Plin de energie, in ciuda unor probleme de sanatate care il fac sa se deplaseze cu ajutorul carjelor, generalul de Securitate, urmasul la sefia Centrului de Informatii Externe (CIE) al generalului Ion Mihai Pacepa, a recunoscut in direct ca a torturat oameni, printre care si pe scriitorul Paul Goma. Si ca a fost omul de legatura intre teroristul international Ilich Ramirez Sanchez, alias Carlos Sacalul, cu regimul dictatorului comunist Nicolae Ceausescu, care i-a comandat lui Carlos nici mai mult, nici mai putin decat asasinate. De altfel, pentru Carlos, Plesita are cuvinte de lauda: "Era o persoana foarte simpatica".

TENTATIVA. In 1997, fostul general Plesita facea obiectul unei puneri sub acuzare pentru legaturile sale cu Sacalul. In 2000, acest dosar era clasat. Se schimbase regimul, iar fostul securist avea sansa de a nu da socoteala.

Justitia, incurajata, probabil, de strainatate, si-a amintit anul acesta de dosarul "Carlos-Securitatea" si de generalul laudaros la televiziune, decizand anchetarea legaturilor dintre fosta Securitate ceausista si teroristul international.

La ora actuala, Sectia Parchete Militare din Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie efectueaza urmarirea penala in dosarul in care Centrul de Informatii Externe din fostul Departament al Securitatii Statului (condus de Plesita - n.r.) este acuzat de sprijinirea teroristului Ilich Ramirez Sanchez in organizarea si desfasurarea mai multor atentate in perioada 1981-1983.

ACUZAT. Plesita este pus sub acuzare de catre procurorii militari din Bucuresti pentru legaturile sale cu Sacalul. El este acuzat de terorism si de crima contra "pacii si umanitatii", pentru implicarea sa in operatiunile regimului comunist, la putere in Romania pana in decembrie 1989, vizand reducerea la tacere a disidentilor romani, in special cu ajutorul mercenarilor de genul Carlos, noteaza AFP, citand surse judiciare de la Bucuresti. Generalul (r) Plesita mai este banuit si de faptul ca ar fi jucat un rol important in tentativa de prindere si lichidare a lui Ion Mihai Pacepa, fostul sef al Securitatii, care a solicitat si primit azil politic in Statele Unite, in 1978, de unde s-a lansat, de-a lungul anilor, intr-un atac acerb la adresa regimului ceausist, fiind considerat, pentru gestul sau, "tradator de tara" de regimul comunist al lui Ceausescu.

CHIPUL TERORISTULUI. Carlos a fost condamnat la inchisoare pe viata in 1997, in Franta

RACOLAT. Generalul Ion Mihai Pacepa a explicat, intr-un interviu in exclusivitate acordat Jurnalului National, cum Carlos a fost racolat de Securitate, a primit o casa conspirativa langa Otopeni si milioane de dolari, armament si documente false pentru operatiunile incredintate, in special prinderea si asasinarea sa. Cu toate acestea, potrivit explicatiilor furnizate de Plesita, tentativa a esuat. Pacepa a ramas, bine-mersi, in protectia Guvernului Statelor Unite, iar regimul comunist din Romania, cu buza umflata si criticile in toi.

In aparitiile sale televizate, Plesita a recunoscut ca a fost insarcinat cu prinderea si lichidarea lui Pacepa, dupa ce Carlos s-a dat batut in aceasta cauza. In 2000, acelasi general explica, tot la un post de televiziune, sarcinile "inalte" pe care CIE le-a avut, cu referire la actiunile de prindere si lichidare a asa-numitilor "defectori", care, in opinia regimului, "tradasera" si "fugisera" in Occident: "Am avut aproape 30 (de cazuri - n.r.), in frunte cu Pacepa, cu hotarari judecatoresti de condamnare la moarte. Cine executa sentintele de condamnare la moarte? Trebuia sa le execute Centrul de Informatii Externe. Indiferent unde se gaseau. Si atunci repet: sa retina astia care au dezertat si n-au fost prinsi, care inca nu s-au predat ca asta ii paste: sentinta trebuie executata, indiferent ca s-a schimbat regimul politic."

LA PSIHIATRU. Ancheta a intrat, din nou, peste ani, in faza finala, procurorii incepand urmarirea penala fata de fostul sef al CIE, dispunandu-se efectuarea unei expertize psihiatrice de catre Institutul Medico Legal pentru generalul (r) Plesita. Aceasta este o procedura obligatorie, potrivit legii.

Procurorii isi concentreaza acum activitatea spre atentatelor lui Carlos Sacalul asupra unor obiective aflate in tari occidentale - in principal postul de radio Europa Libera, care-si avea sediul la München, in Germania, si Consulatul general francez din fostul Berlin de Vest, cat si a unor romani care s-au stabilit in Occident, deranjand regimul comunist dictatorial de la Bucuresti prin declaratiile lor antitotalitare, relateaza Rompres.

AJUTOR. In dosarul nr. 187/p/97 instrumentat de generalul Dan Voinea s-a retinut, pana la aceasta ora, ca fostul sef al CIE, precum si complicii acestuia i-au ajutat pe Carlos si pe grupul pe care acesta-l conducea, furnizandu-le tot suportul logistic pentru organizarea si comiterea de atentate la adresa anumitor interese romanesti, si nu numai, pe teritoriile Frantei, Germaniei si Elvetiei.

Anchetatorii romani colaboreaza in acest dosar cu autoritatile judiciare din Germania, Elvetia si Franta, potrivit Rompres. La dosar a fost conexata si plangerea formulata de catre scriitorul disident Paul Goma, in legatura cu tratamentul la care a fost supus de catre Securitate, in perioada anterioara parasirii Romaniei.

RAZBUNARE. Exista probe potrivit carora atentatul cu bomba, din 28 februarie 1981, de la sediul Europei Libere din München, ar fi fost comandat de Ceausescu. Asa cum tot acesta si-a dorit lichidarea lui Emil Georgescu, redactorul-sef al sectiei romane a acestui post de radio finantat de Congresul Statelor Unite, care devenise un adevarat cosmar pentru regimul de la Bucuresti, prin informatiile pe care le difuza, referitoare la realitatile romanesti.

ESEC LA MÜNCHEN

Atentatul din 21 februarie 1981 a fost un esec pentru Securitate: desi se intentionase distrugerea sectiei in limba romana si uciderea lui Emil Georgescu, pentru ca explozibilul a fost amplasat gresit, a fost lovita sectia cehoslovaca. Au fost ranite grav opt persoane, au fost afectate puternic fatadele si acoperisurile cladirilor invecinate si s-au spart circa 400 de geamuri. Cercetarile in dosarul 187 s-au facut in baza mai multor comisii rogatorii, cu autoritatile judiciare din Franta, Germania si Elvetia, pentru lamurirea atentatului de la Europa Libera, a tentativei de atentat asupra cetateanului roman Serban Ion, de la Geneva (Elvetia), din 1982, dar si a actiunilor represive impotriva disidentilor romani precum Paul Goma, Monica Lovinescu, Emil Georgescu si altii. Carlos Sacalul a fost considerat cel mai periculos terorist din perioada Razboiului Rece, fiind capturat, in cele din urma, de autoritatile franceze, care l-au condamnat, in 1997, la inchisoare pe viata.

IN VIZOR

"Marele arhitect", numele de cod al lui Nicolae Ceausescu, a ordonat lichidarea ziaristilor de la Europa Libera. Sute de ofiteri de Securitate au primit misiunea de a reduce la tacere vocile cele mai critice la adresa regimului de la Bucuresti. Jurnalul National a declansat, in urma cu un an si jumatate, cea mai mare investigatie jurnalistica facuta vreodata despre asasinatele de la Europa Libera (au murit, in cativa ani, patru directori ai postului: Petru Bunescu, Noel Bernard, Radu Gorun si Vlad Georgescu. Jurnalistii Cornel Chiriac si Emil Georgescu au fost injunghiati - n.r.).