Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Asta, după ce, în cursul lunii aprilie a anului curent, Curtea de Apel București a decis încetarea procesului penal, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale. Atât Udrea, pentru care instanța de fond a dispus confiscarea a 3,4 milioane de euro, pe latura civilă, cât și DNA au formulat apeluri împotriva acestei hotărâri.
Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit, pentru astăzi, pronunțarea în apel în dosarul Elenei Udrea, dosar în care fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului este acuzat de procurorii DNA că ar fi primit de la afaceristul Bogdan Buzăianu 5 milioane de dolari cu scopul de a interveni pe lângă conducerea Ministerului Economiei și a SC Hidroelectrica SA pentru a fi menținute contractele pe care firma lui Buzăianu le încheiase cu această companie a statului.
În data de 13 aprilie 2023, Direcția Națională Anticorupție a formulat apel împotriva hotărârii Curții de Apel București, prin care s-a constatat intervenția prescripției răspunderii penale. Iar, la 18 aprilie, și Elena Udrea a depus un apel, deoarece, pe latura civilă, instanța a dispus confiscarea a 3,4 milioane de euro de la fostul demnitar și a menținut măsurile asigurătorii instituite în timpul procesului.
Fapte prescrise de trei ani
Apelul a fost înregistrat pe rolul Secției Penale de la Înalta Curte de Casație și Justiție încă din data de 5 mai 2023, iar primul termen de judecată a avut loc la data de 6 iunie 2023, când instanța a dispus amânarea cauzei.
Procesul a fost reluat, după vacanța judecătorească, pe data de 5 septembrie 2023, când judecătorii au dispus amânarea inițială a pronunțării, stabilind următorul termen de judecată pentru astăzi, 19 septembrie 2023, începând cu ora 9.00.
Reamintim că, la fond, Curtea de Apel București a dispus, prin Hotărârea 66F/2023, în data de 11 aprilie, încetarea procesului penal împotriva Elenei Udrea, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și spălare de bani, ca efect al împlinirii termenului de prescripție generală a răspunderii penale.
Dosarul „Hidroelectrica” a fost trimis de DNA în judecată, fiind reținute în sarcina Elenei Udrea a unor fapte presupus a fi fost săvârșite și finalizate în cursul lunii noiembrie a anului 2011. Atât traficul de influență, cât și spălarea de bani au pedepse maxime prevăzute de legea penală până la zece ani de închisoare.
În acest sens, termenul prescripției generale a răspunderii penale este de 8 ani, el putând fi întrerupt prin orice act procedural al procurorului, prevăzut de legea penală, însă în acord cu deciziile CCR. Pentru că, în anul 2018, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolul 155 Cod penal, iar legiuitorul a pus în acord prevederile acestui articol cu decizia CCR abia anul trecut, termenul de prescripție generală în dosarul „Hidroelectrica” s-a împlinit în noiembrie 2019, adică acum 3 ani și aproape patru luni.
Miza - 5 milioane de dolari
Dosarul „Hidroelectrica” a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2017. Procurorii susțineau, în actul acuzării, că, în 2011, Elena Udrea ar fi acceptat promisiunea făcută de Bogdan Buzăianu (FOTO), prin intermediari, de a primi 5 milioane de dolari pentru a interveni pe lângă conducerea Ministerului Economiei și a SC Hidroelectrica SA pentru a fi menținute contractele pe care firma lui Buzăianu le încheiase cu această companie a statului.
Ulterior, în noiembrie 2011, din cele 5 milioane de dolari, Udrea ar fi primit 3,8 milioane de dolari și o creanță pe care firma lui Buzăianu ar fi împrumutat-o unui „terț”, creanța fiind garantată cu părți sociale din compania care edita publicația „Evenimentul Zilei”. „Pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanței de 900.000 euro (care i-ar fi conferit pe cale de consecință și puterea de a influența activitatea societății cu activitate media), Elena Udrea a preluat creanța de la firma controlată de omul de afaceri, prin interpunerea unei alte firme paravan, aparținând unei cunoștințe”, se mai arată în acest rechizitoriu.
Recursul în casație în dosarul campaniei prezidențiale din 2009 se judecă la finalul lunii viitoare
Elena Udrea va mai compărea în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție la finalul lunii viitoare, când are loc primul termen de judecată în procesul în care tot DNA a formulat un recurs în casație împotriva deciziei definitive a instanței supreme prin care a fost, de asemenea, încetat procesul penal în dosarul privind fraudele din timpul campaniei electorale prezidențiale din anul 2009. Procurorii vor să întoarcă soarta acestui proces, după ce, în opinia lor, Curtea de Justiție a Uniunii Europene ar fi dat o interpretare a faptului că deciziile CCR în materie penală privind prescripția pot fi nesocotite de către judecătorii din România. În realitate, CJUE a decis că instanțele naționale ale unui stat membru nu sunt obligate să lase neaplicate deciziile CCR prin care este invalidată o dispoziție națională care reglementează cauzele de întrerupere a termenului de prescripție în materie penală, ci doar o decizie din 2022 a ÎCCJ prin care s-a decis că efectele deciziilor CCR pe această temă au efect doar după ce acestea au intrat în vigoare.
ÎCCJ a înregistrat, în vacanță, recursul în casație formulat de DNA în acest dosar, în care sunt formulate acuzații de luare de mită, delapidare, mărturie mincinoasă, spălare de bani, infracțiuni de corupție și de favorizarea făptuitorului. La fond, Elena Udrea a primit 8 ani de închisoare cu executare, iar Ioana Băsescu (FOTO) a primit 5 ani cu executare. Pentru ca, în apel, să fie încetat procesul penal pe motiv de prescripție, ca și în dosarul „Hidroelectrica”.
Recursul în casație va avea primul termen de judecată pe data de 25 octombrie 2023.
