Experienţă de groază pe DN1: "Nu ne-au ajutat cu un ceai sau cu o cafea!”

Viscolul naprasnic din ultimele zile a facut victime, dar a fost ajutat in mare masura si de oamenii care nu au fost dispusi sa-si ajute semenii. Marturia unei femei care a fost prinsa in blocajul de pe DN1, de miercuri seara pana joi dimineata arata cat de prost functioneaza spiritul civic la romani.

"Singurul loc in care ne puteam adaposti era o benzinarie, dupa Prisma, spre intrarea in Bucuresti, pe partea dreapta. Acolo nu ne-am putut duce la toaleta, pentru ca ni s-a spus ca nu este apa, dar nici nu ne-am putut cumpara un ceai cald, ca sa ne ferim de hipotermie, sau o cafea fierbinte, mai ales spre dimineata, cand trebuia sa nu adormim ca sa nu murim asfixiati in masini. A fost si cel putin un mort in spatele nostru, probabil intoxicat cu monoxid de carbon", povesteste Oana Danila, patroana unei agentii de turism, care in acea seara se intorcea in Bucuresti dupa o intalnire la Snagov.

In fata lipsei totale de spirit civic a angajatilor benzinariei, suma destul de mare de bani pe care o avea in geanta i-a fost de prisos. "Cei de la benzinarie ne-au spus ca nu ne pot ajuta cu ceai sau cafea, pentru ca nu le functioneaza aparatul daca nu e apa. Atunci am cumparat mai multe bidoane de apa plata, pentru ca aveam nevoie oricum de recipiente pentru a cumpara benzina, ca sa ne putem incalzi in masina. Mi s-a spus ca nu se poate face nimic cu apa plata, pentru ca angajatii nu pot sa bata pe casa produsul. Erau femei cu fata plina de rani facute de ger si de vant, erau pline de sange si plangeau de frig, dar nu le-a ajutat nimeni cu un ceai cald. La un moment dat mi-a venit ideea sa cumpar sticle de ceai rece si sa rog o angajata sa mi-l incalzeasca la microunde. Abia atunci am primit un minimum de ajutor si toti ceilalti au facut la fel', mai spune Oana Danila.

Victimele acelei nopti de cosmar nu vor uita niciodata experienta traita miercuri noapte pe DN1, atat de aproape de intrarea in Bucuresti, dar atat de departe de lumea civilizata, de o lume normala, in care oamenii se ajuta intre ei, mai ales in situatii de urgenta, cand, in mod normal, nu mai conteaza ce produse dintr-un magazin se pot inregistra pe casa, ci conteaza vietile oamenilor.