
Cei mai mulți avocați au lansat și au întreținut ideea că nimeni nu se poate adresa Curții Europene decât cu ajutorul unui specialist cu foarte mare experiență în astfel de procese, iar sumele cerute ca onorariu sunt, de cele mai multe ori, mii de euro, ceea ce îi determină pe mulți să renunțe la a merge mai departe în judecata cu statul, dacă au fost prejudiciați și au epuizat toate căile de atac din România. Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a lansat un ghid pentru cei care vor să deschidă procese la CEDO fără avocat. Justițiabilii din România trebuie să știe că pot beneficia inclusiv de asistență juridică. Foarte important: Procedura la CEDO este gratuită, iar avocatul nu este obligatoriu, mai ales în faza inițială.
Românii care au fost victime ale instituțiilor statului român se pot adresa CEDO printr-o metodă simplă, însă trebuie să cunoască foarte bine cerințele acestei instanțe superioare europene. În primul rând, justițiabilul trebuie să verifice dosarul pe care îl va depune, în nume personal, fără avocat, pentru ca documentele să fie completate corect, iar Ghidul Practic lansat recent de FACIAS este un instrument la îndemâna tuturor (https://facias.ro/ghid-practic-pentru-persoanele-care-vor-sa-se-adreseze-cedo/).
Pentru a nu fi respins dosarul, trebuie să fie îndeplinite toate condițiile impuse de instanța europeană, pornind de la formularul care trebuie să fie completat cu toate datele cerute. Trebuie să se verifice cu atenție care este termenul limită stabilit pentru trimiterea cererii de chemare în judecată și să nu fie depășit termenul legal. Dacă cererea îndeplinește toate condițiile, fiind bine pregătită, are șanse mai mari să fie acceptată și analizată.
Ceea ce îi descurajează, însă, pe justițiabilii români este statistica din ultimii ani care arată că 90% din totalul cererilor către CEDO au fost respinse pentru inadmisibilitate, chiar dacă au fost înaintate instanței europene de un avocat cu experiență. Pe această statistică mizează inclusiv avocații care cer foarte mulți bani pentru aceste procese împotriva statului. Dar lucrurile nu stau chiar așa, pentru că analiza dosarelor respinse de CEDO nu a fost prezentată publicului larg. Instanța europeană respinge cererile doar pentru că lipsesc elementele esențiale cerute sau dacă cererea s-a depus după termenul legal.
Reclamantul poate obține despăgubiri
Cei care vor să se adreseze CEDO trebuie să înțeleagă, mai întâi, că aceasta este o instanță internațională care examinează plângerile privind încălcarea drepturilor prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului. CEDO nu este o instanță de apel și nu poate anula sau modifica deciziile instanțelor naționale.
„Dacă cererea este admisibilă, statul poate fi obligat la plata de despăgubiri și victima poate cere, pe plan intern, redeschiderea procedurilor, cu scopul de a fi repus, pe cât posibil, în situația anterioară producerii faptei care a dus la încălcarea drepturilor. Dacă cererea este respinsă, nu există posibilitatea de recurs”, explică experții FACIAS care au alcătuit Ghidul Practic.

CEDO poate examina o plângere doar dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: plângerea vizează o încălcare a drepturilor din Convenție sau Protocoalele sale; este îndreptată împotriva statului român; încălcarea a fost comisă de o autoritate publică (guvern, instanțe, poliție etc.); reclamantul este direct afectat de încălcare (trebuie să aibă calitatea de victimă) și au fost epuizate toate căile de atac interne, înainte de a se depune cererea (există o hotărâre definitivă).
Pașii de urmat în completarea cererii
Primul pas este completarea formularul de cerere, corect și complet. Acest formular se poate descărca direct de pe site-ul oficial al CEDO (www.echr.coe.int/applicants). Se completează clar toate rubricile relevante (preferabil tehnoredactat), concis - fără explicații lungi sau irelevante. Nu se folosesc abrevieri sau simboluri.
Al doilea pas este atașarea tuturor documentelor necesare - copii clare și lizibile. Rubricile esențiale din formularul de cerere sunt: Datele reclamantului (persoană fizică sau juridică); Statul împotriva căruia este îndreptată plângerea; Reprezentantul legal (dacă există) - avocat sau altă persoană autorizată.
Urmează rubrica „Expunerea faptelor”, unde trebuie să se scrie pe scurt prezentarea cronologică a ceea ce s-a întâmplat. O altă rubrică se referă la Articolele din Convenție încălcate și explicația modului în care au fost încălcate.
Plângerea depusă trebuie să fie susținută de dovezi clare (hotărâri, documente oficiale etc.). Se vor atașa și dovezile epuizării căilor de atac interne - adică Hotărârea definitivă, recursuri etc. - și se va completa o listă a documentelor anexate - hotărâri, probe, rapoarte medicale etc.
După ce au fost parcurși toți acești pași și se verifică dosarul, cererea se va trimite doar prin poștă, la adresa: European Court of Human Rights Council of Europe 1 avenue de l’Europe 67075 Strasbourg Cedex FRANCE. Nu se acceptă trimiterea prin e-mail sau telefon.
Regulile sunt diferite de cele din țară
Reclamantul trebuie să păstreze o copie a cererii și a documentelor, pentru referință. Cei care trimit aceste cereri trebuie să fie foarte atenți la termen, pentru că regula CEDO este de a lua în considerare doar acele cereri care ajung la instanță în termenul de 4 luni de la decizia finală internă. Unii avocați au depus cererile la limită, considerând că vor fi admise conform datei la care s-a depus la Poștă, dar acest lucru este admis doar de instanțele de judecată din România.
Dacă cererea este incompletă, CEDO o va respinge și nu va păstra documentele. Dacă cererea este completă, reclamantul primește un număr de dosar și un set de etichete cu cod de bare, astfel încât să poată urmări stadiul dosarului pe portalul CEDO.
Din punctul de vedere al costurilor, justițiabilii români trebuie să știe că procedura la CEDO este gratuită, adică nu sunt cerute nici măcar taxele de timbru pe care le solicită instanțele de judecată din România, în Contencios administrativ. În legătură cu necesitatea de a fi reprezentat de un avocat, experții FACIAS vin cu unele explicații: „Avocatul nu este obligatoriu în faza inițială, dar este recomandat. Dacă ajunge într-o fază avansată, poate deveni necesar un avocat, iar în anumite cazuri se poate acorda asistență juridică”. FACIAS se poate implica în astfel de cazuri, pentru a sprijini cetățenii împotriva abuzurilor statului.