Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea Constituțională a motivat, săptămâna aceasta, decizia prin care a respins, ca neîntemeiată, solicitarea fostului judecător Cristi Vasilică Danileț, prin care acesta a invocat neconstituționalitatea a două articole din statutul judecătorilor și procurorilor care încadrează la abateri disciplinare orice manifestări ce aduc atingere onoarei profesionale de magistrat și prestigiului justiției. Danileț considera că aceste articole sunt confuze, neclare și imprecise, deoarece „este imposibilă anticiparea de către magistrați a conduitei pe care trebuie să o adopte pentru a nu fi sancționați disciplinar”. Cristi Vasilică Danileț s-a pensionat, la începutul anului trecut, la vârsta de 48 de ani, la scurt timp după ce a revenit în profesie, după ce a fost suspendat de trei ori din magistratură pentru astfel de conduită.
Este vorba despre o decizie a Curții Constituționale adoptată în data de 14 mai 2024, dar care a fost publicată în urmă cu două zile în Monitorul Oficial al României, referitoare la excepția de neconstituționalitate a două articole din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor care reglementează sancționarea abaterilor disciplinare. Excepția a fost ridicată de către celebrul ex-judecător Cristi Vasilică Danileț, într-un dosar 1639/2/2020/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători.
Astfel, prin încheierea din 2 noiembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională, în cauza care avea ca obiect recursul declarat de Inspecția Judiciară împotriva Hotărârii nr. 28J din data de 18 decembrie 2019 a Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea disciplinară.
Cristi Vasilică Danileț susținea că „nedefinirea unor termeni precum «manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale» ori «prestigiul justiției» contravine principiului constituțional al legalității”. Danileț arăta că termenii respectivi sunt specifici eticii judiciare, iar nu materiei disciplinare, dar și că „nu este permisă explicarea termenilor dintr-o lege ce reglementează abaterile disciplinare prin raportare la acte emise în domeniul eticii judiciare, cum ar fi Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor” și că, prin urmare, „termenii din cuprinsul dispozițiilor legale criticate sunt confuzi, neclari și impreciși, motiv pentru care nu este posibilă anticiparea de către magistrați a conduitei pe care trebuie să o adopte pentru a nu fi sancționați disciplinar”.
Curtea: textele legale sunt precise și previzibile
Cristi Vasilică Danileț a invocat, în acest dosar, chiar și o decizie a Curții Constituționale din 4 aprilie 2017, prin care a fost declarată neconstituțională sintagma „de natură să aducă atingere profesiei de avocat”.
Articolul 98, alineat 1, din Legea 303/2004, criticat de către Danileț, prevede că judecătorii și procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru faptele care afectează prestigiul justiției. Iar articolul 99, litera „a”, din aceeași lege, criticat, de asemenea, de către fostul magistrat, prevede că „constituie abateri disciplinare manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu”.
Citește pe Antena3.ro
Pe de altă parte, Curtea Constituțională arată că textele legale criticate de către Cristi Vasilică Danileț sunt clare, precise și previzibile, „în sensul că orice manifestare de natură să aducă atingere valorilor protejate în ipoteza normativă criticată, săvârșită în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu, constituie abatere disciplinară”. „Faptul că legiuitorul nu a enumerat toate cazurile în care asemenea manifestări pot constitui abateri disciplinare se datorează gradului de abstractizare pe care trebuie să-l întrunească norma legală, revenind interpretului acesteia rolul de a identifica toate cazurile concrete de natură să se încadreze în ipoteza textului de lege criticat”, se mai arată în motivarea acestei decizii.
Inspecția Judiciară poate cerceta disciplinar astfel de abateri
Mai mult, magistrații instanței de contencios constituțional mai arată că, în legătură cu invocarea de către Cristi Vasilică Danileț a unei decizii pronunțate în anul 2006, că exista, în cazul respectiv, posibilitatea obiectivă a enumerării exprese și limitative a infracțiunilor pentru a căror săvârșire și, implicit, condamnare, avocatul este nedemn să mai exercite profesia în cauză. Spre deosebire de speța din 2017, în cazul care îl privește pe Cristi Vasilică Danileț, „având în vedere spectrul larg al manifestărilor care pot aduce atingere onoarei și reputației profesionale ori prestigiului justiției, revine organelor de cercetare disciplinară sarcina să determine sfera concretă a unor asemenea manifestări de natură să se încadreze în ipoteza normativă a textului de lege criticat”.
În acest sens, cu unanimitate de voturi, plenul CCR a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate ridicată de către Cristi Vasilică Danileț.
Această speță constituțională a apărut în Dosarul nr. 1639/1/2020, unde Inspecția Judiciară a atacat o hotărâre a CSM prin care a fost respinsă acțiunea disciplinară față de Danileț. Inspecția Judiciară l-a cercetat pe fostul judecător pentru afirmațiile pe care le-a făcut în cadrul unui interviu acordat unui site. Conform acțiunii disciplinare, fostul judecător a formulat afirmații de natură să ofenseze alte persoane sau instituții, cu implicații politice sau care afectează imparțialitatea autorității judecătorești.
Sancționat de trei ori cu excluderea din magistratură
De altfel, Cristi Vasilică Danileț s-a pensionat, anul trecut, la 48 de ani, după ce a fost exclus din magistratură de mai multe ori. Cererea de ieșire din sistem a venit în luna ianuarie a anului 2024, prin decret semnat de către fostul președinte al Românie, Klaus Iohannis, și a survenit la scurt timp după ce și-a reluat activitatea de judecător.
Anterior, în 8 decembrie 2021, CSM a admis acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară în dosarul 25/J/2021 împotriva lui Danileț, pentru fapte constând în manifestările judecătorului pe rețelele de socializare și, în baza articolului 100 litera „b” din statutul judecătorilor și procurorilor, i-a aplicat acestuia sancțiunea disciplinară constând în excluderea din magistratură.
Apoi, la 25 mai 2022, în dosarul 3/J/2022, CSM a admis o nouă acțiune a Inspecției Judiciare formulată împotriva lui Cristi Vasilică Danileț, pentru săvârșirea abaterii disciplinare constând în „încălcarea interdicției de a face parte din formațiuni politice” și pentru abaterea disciplinară prevăzută de articolul 99 litera „d” din statutul judecătorilor și procurorilor, aplicându-i, de asemenea, sancțiunea disciplinară a excluderii din magistratură.
Nu în ultimul rând, pe 20 iulie 2022, CSM a admis o a treia acțiune a Inspecției Judiciare împotriva lui Danileț, excluzându-l pentru a treia oară din magistratură. Toate cele trei hotărâri ale CSM au fost atacate de Cristi Vasilică Danileț în instanță, fiind desființate. Însă judecătorul a fost suspendat din profesie până la finalizarea acestor procese.
