x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Festinuri simbolice şi mese tradiţionale la Scorniceşti

0
Autor: Lavinia Betea 09 Mai 2011 - 19:31
Festinuri simbolice şi mese tradiţionale la Scorniceşti /Direcţia judeţeană Olt a Arhivelor Naţionale Sfinţirea unei biserici era o sărbătoare a întregii comunităţi rurale şi totodată a fiecărei familii care îşi aduna la masă rudele din alte sate
Vezi galeria foto


Ajuns la putere, Nicolae Ceauşescu a venit regulat la casa părintească înainte cu o zi ori două de aniversările sale. Nu îngăduia lume multă şi cerea ca toţi aceia care sunt cuprinşi în protocol să fie primiţi în casă. Intra în curte vesel cu "ia să văd ce-aţi mai făcut!". Căuta şi găsea în magazie mu­rături. Sora sa, care avea gos­po­dărie mai în spatele curţii, pregătea o "masă simbolică". Mânca acolo "ca la ţară" – sarmale, pui fripţi, mămăligă – îşi amintesc cunoscătorii.

Masa "tradiţională" servită de con­ducătorul României la Scor­ni­ceşti înaintea festinului aniversar din Capitală era, probabil, prilejul de a-şi oferi sie însuşi certitudinea "vieţii noi". Căci din toate documentele şi amintirile vremii rezultă sărăcia hranei prin satele locului. O secetă cumplită s-a abătut asupra Olteniei în chiar anul naşterii lui Ceauşescu. Cu  inventarul agricol distrus şi animalele decimate, oamenii s-au băgat în plug unii cu alţii. În satele olteneşti, consemnează scrierile vremii, se zice că ar fi rămas pârloagă circa 20.000 de hectare. După arşiţă, sătenii n-au mai avut a osteni cu secerile, că, necrescut, li se uscase tot grâul.

Chiar şi în anii de vârf ai eco­no­miei interbelice, alimentaţia săt­enilor era apreciată ca nesatisfăcătoare. După cercetările monografice din 1938, Dimitrie Gusti a concluzionat asupra ei următoarele: fie şi suficientă cantitativ, calitativ era săracă; porumbul se consuma exagerat, mămăliga fiind nelipsită de la masă în Moldova şi Muntenia; lipseau proteinele şi lactatele, căci 48% din gospodăriile României Mari nu aveau o vacă de lapte; decalajul dintre iarnă (când se mânca mai bine) şi vară (subnutriţie, în general).

Din cauza acestor deficienţe, în Vechiul Regat se înregistrau în 1936 peste 70.000 de bolnavi de pelagră, boala mizeriei rurale din epocă având simptome finale ase­mă­nătoare sifi­lisului. Înaintea gene­ra­lizării culturii porumbului în Eu­ropa va fi fost desi­gur cu mult mai rău. Însuşi Mihai Viteazul, notează un misionar catolic care vizitase Mun­tenia pe la 1670, fusese poreclit de saşi Mălai Vodă, deoarece se hrănea ca toţi ceilalţi ai săi doar cu coptură şi fiertură din mei, cerealei acesteia zicându-i românii din vechime mălai.

Născut în 1947, la Neguri, sat aparţinător Scorniceştiului, într-o familie cu o proprietate de 7 ha – mai mică decât a lui Andruţă Ceauşescu, dar cu numai doi copii –, Constantin Neacşu povesteşte despre copilăria sa ca fiind prea puţin schimbată faţă de aceea a copiilor Ceauşescu.
"Nu comparaţi hărnicia şi productivitatea unui oltean cu a unui ardelean, avertizează el asupra specificului economiei lo­ca­le. De pe un hectar nu puteai ob­ţi­ne mai mult de 1.000 kg boabe grâu sau 1.000-1.200 kg boabe porumb. Cum să-ţi ajungă?! Mai aveau unii pădure, dar păşune nu era în sat. Aşa că zece hectare cât aveau părinţii lui Ceauşescu nu îndestulau familia cu atâţia copii. Ţineau doi boi, o vacă, vreo zece oi...

Treaba mea de copil, cum fusese şi a tatei, şi a bunicului, şi a lui Ceauşescu – să pască animalele. Vaca şi boii şi-i păştea fiecare pe te­r­enul său. Fâneţe nu erau, astfel că ani­male de lapte şi carne nu pri­soseau. Nu creşteau multe, că apoi nu mai aveau unde semăna. Pe copii îi mai ocupau părinţii şi cu strânsul furajelor. Mai mărişori, mergeam la porumb. Ştiţi cum se cultiva porumbul? Pentru fiecare rând de porumb faci brazdă cu plugul. Dădeai apoi găuri cu parul. Treceai cu grapa şi du­pă aceea cu grebla. Cu grebla erau tot copiii. Se termina semănatul şi în­cepea prăşitul. Cu rariţa. Utilajul cel mai chinuitor de pe lume. Ca un ins­trument de tortură. N-am văzut nici la robi, nici în triburi aşa chin! Mer­geau la prăşit cu rariţa trei oa­me­ni, uneori patru. Eu eram cu ma­ma, de-o parte şi de alta a rariţei. Co­co­şaţi, câte-un kilometru, cât ţinea rân­dul, de-o parte şi de alta a rariţei. Din mai şi până în noiembrie se stătea în câmp. Dacă aveai patru hectare de grâu, dura cam o săptă­mâ­nă să se­ceri.

Lixandra sta acasă să le facă mâncare şi să le ducă la câmp. Mâncarea... Se punea într-o oală de-o ciorbă – câte-o roşie, o ceapă, un morcov din grădină.  Mai aveai în grădină un corcoduş, un dud. Meri, cireşi, peri rari erau să aibă. Din nord, dinspre munte, veneau cu fructe în sat. Nu era o preocupare majoră să-şi facă oamenii grădini, să le cultive.

Meniul zilnic însemna ciorbă multă cu mămăligă, că umflă burta. Se mai făcea din mălai o «turtă» – o băgai în cuptor şi o mâncai cu untură. Seara se răsturna mămăliga la mijloc şi se punea blidul cu lapte prins (acru). Se întindea la el fiecare cu câte-o lingură de lemn în jurul mesei, lăsând dâre de lapte ca razele. 

Duminica – carne dintr-un pui. Când erau mulţi în casă, se tăiau doi. Până prin ’61 am mâncat pâine albă de Paşte şi de Crăciun. Aducea o mătuşă de-a mea câte-o franzelă veche. Desertul – numai de Paşte şi de Crăciun – câte un cozonac. Ju­mătate se ducea la biserică. Cu ce mai rămâneau copiii?!

Ştiţi ce e «CEC-ul olteanului», CEC-ul lui Păcală? Putina cu varză, lacra cu mălai, hambarul cu făină şi por­cul de Crăciun. Dacă aveai şi ce pu­ne zilnic pe masă, se chema că erai fericit. Dacă aveai şi o damigeană de vin şi una de ţuică, erai cel mai bogat din sat. Ca să faci rost de ceva bani, puneai tutun şi bumbac. Aici s-a făcut şi cânepă. Copiii stăteau s-o păzească, să n-o ia apa pe gârlă. Vindeai tutun, bumbac, cânepă – venea de la Primărie agentul agricol – şi cumpărai bocanci. Lixandra şi fetele când au crescut, ca toate femeile din sat, se puneau să spele, să coasă, să meliţe cânepa, iar iarna s-o toarcă şi ţeasă..."

Din lapte nu ştiu scoate untul şi smântâna
Ca particularităţi ale alimentaţiei olteneşti, în 1936 se menţionează decalajul dintre cantitatea şi calitatea hranei din vară (când se lucrează greu şi mult) şi iarnă (când satele intră în hibernare). Iarna, fasole uscată, varză murată, cartofi, dovleci, apoi porcul de Crăciun şi câte o găină. Primăvara şi vara, în schimb – când unitatea de măsură a muncii e ziua-lumină ce ţine de la patru dimineaţa până spre ora 22:00 –, ţăranii sunt limitaţi la mămăligă cu fierturi de verdeţuri (ştevie, lobodă ori urzici acrite cu corcoduşe). Lapte mai rar, asemenea peşte. Pentru cei mai avuţi, o binefacere începuseră a fi maşinile fabricilor de mezeluri din Bucureşti ce cutreierau satele vânzând slănină şi costiţă afumată. Nu sunt deloc măgulitoare aprecierile autorilor Anuarului judeţului Olt din 1936 despre priceperea culinară a oltencelor: "Pricina acestei neîndestulătoare hrăniri nu trebuie căutată doar în sărăcie, ci şi în neştiinţa sătencelor noastre de-a prepara mâncăruri din mult puţinul ce-l au şi de a conserva fructele, zarzavaturile, ouăle etc. De obicei la pasărea ce-o taie ele nu ştiu să facă decât fiertură şi friptură. (...) O mâncare cu sos, care e mai spornică, ele nu ştiu să facă. Oul îl fierbe, laptele îl bate fără să izbutească să scoată untul din el. Prin unele sate nici nu se ştie ce este «smântâna»".

Anul 1921 în date importante
● 5 ianuarie – apare Partidul Comunist Italian
● 22 februarie – începutul economiei planificate în Rusia prin crearea Planului de Stat
● 8-16 martie – Congresul PCUS decide trecerea la noua politică economică (NEP)
● 9 aprilie – Sun Yat Sen devine preşedintele Republicii Chineze
● 9 mai – apare Partidul Comunist din România ca secţie a Cominternului
● 1 iulie – înfiinţarea Partidului Comunist Chinez
● 25 august – semnarea Tratatului de Pace între Statele Unite şi Germania
● 5 noiembrie – Acordul ruso-mongol asupra independenţei Mongoliei Exterioare sub protecţie sovietică
● 6 decembrie – Acordul anglo-ir­lan­dez prin care se recunosc sta­tul liber al Irlandei şi men­ţi­nerea Ulster, majoritar protestantă, în interiorul Regatului Unit al Marii Britanii

Citiţi mâine despre ceilalţi bărbaţi politici din famila lui Nicolae Ceauşescu: tatăl Andruţă – primar liberal, şi fratele Florea, le­gionar

Citeşte mai multe despre:   biografia lui nicolae ceauşescu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Bugetarul-nabab Băsescu atacă primăria călare pe un sac de bani. „Petrov”, cel mai tare la capitolul bani, mult peste Tăriceanu, Firea şi Nicuşor Dan

Bugetarul-nabab Băsescu atacă primăria călare pe un sac de bani. „Petrov”, cel mai tare la capitolul bani, mult peste Tăriceanu, Firea şi Nicuşor Dan
Galerie Foto Dintre cei cinci candidați propuși de partidele politice puternice, pentru funcția de primar general al Capitalei, doar patru au declarații de avere și de interese completate la zi. Generalul Ion Sîrbu, opțiunea...

Incredibil. DSU susține că instanța a încălcat legea când a ridicat carantina instituită în localitatea Gornet

Incredibil. DSU susține că instanța a încălcat legea când a ridicat carantina instituită în localitatea Gornet
Galerie Foto Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să soluționeze, mâine, recursul formulat de Departamentul pentru Situații de Urgență, împotriva hotărârii Curții de Apel București, prin care, în data de 4...

Mircea Barzuca, omul care are grijă de moștenirea lăsată de marea artistă Margareta Sterian: ”Nepăsarea, imensa nepăsare a autorităților, a făcut ca operele ei să rămână nevăzute”

Mircea Barzuca, omul care are grijă de moștenirea lăsată de marea artistă Margareta Sterian:  ”Nepăsarea, imensa nepăsare a autorităților, a făcut ca operele ei să rămână nevăzute”
Galerie Foto Margareta Sterian, una dintre marile artiste date de România secolului trecut, are un destin copiat la indigo cu al altor oameni de cultură: operele îi sunt apreciate mai mult în străinate decât acasă....

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve
Auzeai pe buzele multor oameni tânguirea: „Mă doare, mă supără stomacul, am gastrită”! Cu implementarea investigaţiei endoscopice, cu acea cameră video, s-au limpezit multe diagnostice în bolile digestive....

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase
Galerie Foto Internarea cu forța, în unitățile sanitare sau în locațiile afiliate acestor unități medicale, prevăzute în noua lege privind carantina și izolarea, mult lăudată de Guvern și de președinte, încalcă...

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...
Serviciul de email marketing furnizat de