România este expusă riscului de a intra în incapacitate de plată după ce gradul de îndatorare a ţării a crescut în încercarea de a evita efectele crizei financiare globale. Avertismentul extrem de dur a venit chiar din partea şefului Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn, care a nominalizat România alături de Grecia, Irlanda, Letonia şi Ungaria. FMI împreună cu Comisia Europeană au împrumutat României 20 miliarde de euro într-un acord de finanţare menit tocmai să apere ţara de efectele crizei financiare. La nici doi ani de la acordarea finanţării- mamut, experţii Fondului atrag atenţia că, dacă se va continua în acest ritm al cheltuielilor publice neajustate, ne vom afunda şi mai mult în criză. Datoria externă totală a României a ajuns deja la 90 miliarde de euro, din care 17 miliarde sunt scadente pe termen scurt.
La Bucureşti, autorităţile s-au grăbit să îl contrazică pe şeful FMI. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a ironizat presa, spunând că "nu există un motiv serios să creadă cineva că România ar putea să înceteze plăţile externe". Folosindu-se de un eveniment aniversar găzduit de BNR, preşedintele Traian Băsescu a pornit un adevărat delir verbal, atacând pe toată lumea, de la presă la Parlament, şi chiar şi pe parlamentarii PDL care au votat legile privind reducerea TVA şi reducerea cotei unice de la 16% la 10%. Băsescu a spus că românii sunt minţiţi zilnic în ce priveşte reducerile salariale, arătând că mereu apar la televizor "fete rujate, cu ochii cât cepele", care deplâng situaţia bugetarilor, fără a spune de fapt că statul nu are bani pentru lefuri mai mari.
Din sanctuarul economiei româneşti de la BNR, Băsescu a făcut apel la politicieni să fie responsabili, deoarece "la anul s-ar putea să fie prea târziu! Nu mai putem cheltui cât am cheltuit pe vremea bulei imobiliare, care a adus mari venituri la bugetul de stat şi de consum exagerat", a spus şeful statului. Mesajul de solidaritate al preşedintelui nu face decât să repete cu alte cuvinte avertismentul şefului FMI. Că situaţia este gravă o demonstrează şi datele pe care s-a fundamentat bugetul de stat pe anul 2011: pensiile vor fi îngheţate, unele sume alocate pentru investiţii şi salarii sunt tăiate drastic, companiile de stat nu mai au voie să facă angajări, iar fondurile de salarii rămân îngheţate la nivelul anului acesta pentru companiile care înregistrează pierderi. Nici şomerii nu au fost uitaţi, indemnizaţiile fiind reduse prin ordonanţă de urgenţă.
Apar, firesc, o serie de întrebări. Unde a fost şeful statului în ultimii şase ani în care s-a consumat exagerat? Poate România să contrazică, iritată, FMI şi în acelaşi timp să negocieze un nou acord cu Fondul? Şi nu în ultimul rând: cât de aproape este falimentul despre care a început să se vorbească din ce în ce mai apăsat?