Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministerul Dezvoltării a pregătit proiectul de hotărâre privind limitarea sporurilor acordate personalului care lucrează cu fonduri europene, măsura fiind inclusă de Executiv în planul de reducere a cheltuielilor statului. În esență, ministerul propune ca indemnizațiilor de încadrare pentru personalul nominalizat în echipele de proiect să se realizeze în funcție de timpul efectiv lunar lucrat, dar și de valoarea proiectului/proiectelor implementate, în condițiile în care se dovedește printr-un Raport de progres trimestrial, aprobat de ordonatorul de credite, că au fost înregistrate progrese în implementarea proiectului, în trimestrul anterior.
Proiectul legislativ stabilește că prin progrese înregistrate în implementarea proiectului în perioada de referință față de perioada anterioară, se înțelege realizarea a cel puțin unuia din următorii indicatori:
a) a fost realizată o creștere a execuției documentate de cel puțin 5% pentru activitățile eligibile prevăzute în proiect, reprezentând studii, referate, cereri de plată/de rambursare, documentații pentru proiectare inclusiv obținerea de avize, acorduri sau autorizații, în funcție de complexitatea proiectului;
b) a fost realizat un progres fizic de cel puțin 3%;
c) au fost derulate cel puțin 3% din activitățile eligibile prevăzute în proiect, în funcție de complexitatea proiectului;
d) au fost recepționate cel puțin 3% din bunurile/serviciile/lucrările prevăzute în proiect.
Plata drepturilor stabilite se acordă în următorul trimestru, lunar, corespunzător Raportului de progres trimestrial aferent trimestrului anterior.
Prefecții și primarii pot pierde sporurile
Indemnizaţiile lunare ale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, primarilor şi viceprimarilor unităţilor administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă se majorează cu până la 40% în funcţie de numărul, tipul şi valoarea proiectelor aflate în implementare, față de 50% cât este acum. În cazul în care proiectele derulate vizează capacitatea administrativă a beneficiarului creșterea de 40% se anulează.
Ce fonduri putem atrage
Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, a anunțat că România are potențialul de a absorbi până la 15 miliarde de euro până la finalul anului. Este vorba atât despre fonduri clasice europene, cât și despre finanțări din PNRR și Fondul pentru Modernizare. Ritmul de absorbție a acestor fonduri rămâne totuși lent, iar riscurile de pierdere a banilor sunt reale. Potrivit datelor oficiale, României i-au fost alocate în perioada 2021-2027 aproape 80 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, astfel:
-
31 de miliarde de euro din Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC),
-
20 de miliarde de euro din Politica Agricolă Comună,
-
28,5 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR), incluzând granturi și împrumuturi.
Am atras doar 11% din fondurile FSC
Din Fondurile Structurale și de Coeziune (FSC) România a atras doar 11,2% până acum, în condițiile în care în perioada 2021 - 2024, am luat doar doar 2,42 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o medie anuală mai mică de 2%. Anul acesta ritmul de atragere a fondurilor a crescut, iar în primele cinci luni am atras circa un miliarde de euro. Ritmul trebuie însă crescut simțitor în perioada următoare, pentru a ne putea încadra în ținta financiară.
Întârzieri mari la PNRR
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, României i-au fost alocate 28,5 miliarde de euro, dintre care 13,6 miliarde în granturi și 14,9 miliarde în împrumuturi. Din 2021 până în prezent României i-au fost aprobate trei cereri de plată, ceea ce ridică la circa 10 miliarde de euro sumele primite de țara noastră. Recent, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că aproximativ 6,3 miliarde de euro din proiectele incluse în PNRR nu mai pot fi finalizate până în august 2026 și vor fi eliminate din program.
În primele două perioade de programare pe care România le-a prins în cadrul Uniunii Europene, 2007-2013 și 2014-2020, țara noastră a primit 38,6 miliarde de euro de la Comisia Europeană, în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) a UE. Pentru perioada 2021-2027 are la dispoziție 20 de miliarde de euro, iar ritmul de atragere este bun, având în vedere că au fost deschise până acum multe măsuri.
Citește pe Antena3.ro
