Ocoalele silvice nu intrau, până acum, sub incidența legii care impune guvernanța corporativă. Doar regia autonomă Romsilva a fost condusă astfel, din anul 2012, ocoalele silvice fiind exceptate, prin OUG.
Dar guvernul a adoptat, marți, Ordonanţa de urgenţă nr. 22/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, a Legii nr. 187/2023 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, prin care aplică același principiu fiecărui ocol silvic.
Practic, în cele 120 de ocoale silvice care au circa 30 de angajați fiecare, vor mai veni câte 5 membri ai CA-ului înființat prin această OUG, plătiți regește, din banii produși, în general, din vânzarea lemnului de foc.
Ordonanța ar fi fost dată la presiunea OCDE și a Comisiei Europene, care au cerut modificarea prevederilor legii guvernanței corporative, inclusiv pentru deblocarea fondurilor din PNRR pentru România - deși modificarea înseamnă o cheltuială suplimentară, absolut inutilă, ducând la încă o scumpire a lemnului de foc pentru populație.
Romsilva s-a supus acestei norme din 2012
Ocoalele silvice de regim se subordonează consiliilor locale, iar acestea sunt acum obligate să angajeze între 3 și 5 membri ai viitoarelor CA-uri. Prin aplicarea guvernanței corporative, se adaugă aceste cheltuieli pentru consiliile de administrație și maximizarea profitului.
Liderul federației sindicale Silva, Silviu Geană, spune că de obicei se optează pentru numărul maxim de membri în CA - adică 5, ceea ce înseamnă 600 de posturi.
Liderul federației mai spune că din 2012, de când Guvernul a introdus guvernanța corporativă și la Romsilva, regia trebuie să obțină profit cât mai mare - ceea ce se și întâmplă. Acum vor fi obligate toate ocoalele silvice să facă profit cât mai mate, deși astfel se va elimina componenta socială.
Pentru ocoale - care au 30 de angajați - cheltuielile cu consiliile de administrație ar urma să se ridice la circa 10.000 de lei pe lună, conform liderului sindical. Pe lângă această creștere a cheltuielilor, generată de plata indemnizațiilor celor 5 membri CA pe fiecare ocol, care ar duce, automat, la majorarea prețului lemnelor de foc cu 20%, se vor adăuga și scumpirile transporturilor. Astfel, dacă de anul trecut, prețul real al unui metru cub de lemne de foc a ajuns între 500 și 700 de lei - adică dublu sau de două ori și jumătate mai mare decât cei declarat oficial de Romsilva, acum va urca până la 900-1.000 de lei.
Banii provin din vânzarea lemnului
În acest moment, mai mult de 90% din cifra de afaceri a unui ocol silvic de regim este generată de valorificarea lemnului. Cele 120 de ocoale silvice ale statului sunt legate de comunitățile locale, iar până acum s-a luat în considerare în primul rând faptul că trebuie să răspundă nevoilor sociale ale UAT-urilor. OCDE și Comisia Europeană au solicitat această modificare cu scopul de a se genera în primul rând profit, în detrimentul oamenilor.
Nu ar fi prima sau singura măsură care va afecta veniturile românilor, la cererea OECD sau a CE. Măsura care îi va face și mai săraci pe românii care se încălzesc cu lemne - circa 3,5 milioane de familii - vine după ce tot OCDE a „certat” Guvernul României pentru că a crescut prea mult salariile profesorilor, în urma protestelor acestora. Tot OCDE a cerut și ajustarea veniturilor românilor care câștigă peste salariul minim pe economie, prin aplicarea impozitului progresiv - toate fiind susținute de premierul Marcel Ciolacu.
De altfel, premierul a declarat cu doar câteva zile înainte de această OUG că ținta guvernului este aderarea la OCDE, cu orice preț: „Imediat cum am preluat primul mandatul de premier, am anunțat că aderarea la OCDE este cel mai important obiectiv strategic pentru dezvoltarea și modernizarea României. De aceea, cred că trebuie să folosim orice prilej, cum este și cel de azi, ca să le explicăm românilor de ce acesta merită să fie un efort național. Pentru că apartenența la OCDE înseamnă investiții mai mari, un rating de țară mai bun, un cadru de concurență echitabil pentru companii și un sistem fiscal în care resursele vor fi utilizate mai eficient. Pe scurt, o administrație publică mai performantă. Înseamnă a îmbunătăți viața fiecărui român, prin servicii sociale moderne, la noi standarde ale calității”, spunea premierul Marcel Ciolacu la Conferința „România și OCDE – Principalul Proiect de Țară după NATO, UE și Schengen”, organizată la Palatul Cotroceni, pe 2 aprilie.
Măsurile care îi vor sărăci și mai mult pe românii deja săraci vin, totuși, în contradicție cu proiectele europene prin care se alocă fonduri cu scopul scăderii gradului de sărăcie, dar guvernul nu a negociat nimic cu OCDE, pornind de la această contradicție.
Fără sporuri de pericol, dar cu bani pentru CA-uri
Pădurarii sunt primii revoltați de această decizie a guvernului, după ce lor li s-au luat chiar banii care reprezentau sporul de pericol, iar acum se poate face rost de 1,2 milioane de lei pe lună pentru a plăti niște birocrați care vor fi aduși din afara Romsilva, 120 urmând să vină din partea executivului.
Angajații Romsilva au protestat de mai multe ori, anul acesta, pentru a-și cere înapoi cele 25 de procente din salarii și alte drepturi pe care le obținuseră în Contractul Colectiv de Muncă. Decizia Guvernului de a tăia din veniturile angajaților Romsilva a venit în contextul aplicării Ordonanței Trenuleț, dar și după scandalul generat de șeful din regia autonomă care a-ncasat o primă de pensionare de 100.000 de euro, apoi s-a reangajat.
Cu toate acestea, „primele nesimțite” au fost doar ale unor șefi din regia autonomă, dar tăierile îi afectează pe toți cei circa 25.000 de angajați ai Romsilva, mai ales pe cei care muncesc în condiții grele, în pădure, care acum și-au pierdut inclusiv sporul de pericol și cota de lemne de foc.
Protestatarii au fost chemați la negocieri de premierul Marcel Ciolacu, dar nu li s-au dat banii înapoi. Silvicultorii au acuzat guvernul că a făcut toate aceste modificări împotriva lor prin OUG nr. 14/2025, fără a respecta dialogul social și Statutul personalului silvic, asumat prin lege organică.
Pădurarii și-au pierdut inclusiv dreptul de a primi anual 6 mc de lemn pentru încălzirea locuinței și, la pensionare, o gratificație egală cu de minimum 5 ori salariul brut pe ultima lună de activitate, toate acestea fiind justificate de guvern prin nevoia de a se face economie la bugetul statului, deși salariile și sporurile lor erau plătite din profitul pe care îl face Romsilva, inclusiv prin ocoalele silvice.
Sindicaliștii îl acuză pe ministrul Mediului că a lansat o campanie media pentru denigrarea lor, inclusiv pentru declarația acestuia în legătură cu „gaura” de 33 de milioane de lei pe care a descoperit-o Corpul de Control al ministerului la Romsilva, despre care silvicultorii spun că nu ar fi bani furați, ci sume încă neîncasate din vânzarea masei lemnoase exploatate. Federația Silva consideră că măsurile sunt abuzive, mai ales după ce guvernul a dat și noua ordonanță pentru aplicarea guvernanței corporative la ocoalele silvice.


