Decizia furnizorului de gaze ENGIE de a-și notifica clienții că din toamnă urmează o nouă scumpire a gazelor, după scumpirea de 25% din luna iulie, i-a enervat pe reprezentanții Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) și pe cei ai Ministerului Energiei, care au anunțat un val de controale la furnizori. Cutezanța celor de la ENGIE va fi taxată o amendă de 10% din cifra de afaceri, au amenințat autoritățile. Deși ceea ce face în aceste zile ENGIE este imoral, vinovate de această situație sunt exact autoritățile române, care au creat un cadru legislativ ce permite aceste excese pe seama consumatorilor.
Liberalizarea pieței gazelor naturale s-a realizat în data de 1 iulie 2020, în baza Ordonanței 1/2020 a Guvernului României, iar modul în care urma să se desfășoare acest proces era stabilit în martie 2020, printr-un Ordin (nr. 27/2020) de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Conform acestor acte normative: „În situaţia în care clientul casnic nu îşi exercită dreptul de eligibilitate până la data de 30 iunie 2021 şi nu încheie cu furnizorul actual sau cu un alt furnizor un contract aferent furnizării gazelor naturale în regim concurenţial, nu comunică furnizorului, până la această dată, refuzul de semnare a contractului sau o solicitare de modificare/completare a condiţiilor/clauzelor contractuale, oferta propusă de către furnizorul actual se consideră acceptată şi, în consecinţă, contractul de furnizare a gazelor naturale aferent acestei oferte este considerat încheiat tacit începând cu data de 1 iulie 2021, în condiţiile prevăzute de art. 1.196 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil”. Același act normativ stabilea că în derularea contractului impus legal de furnizor acesta putea majora prețurile de furnizare, singura condiție impusă fiind notificarea majorării cu 30 de zile înainte. „Orice intenţie a furnizorului de modificare/completare a condiţiilor/clauzelor contractuale, împreună cu actul adiţional la contract, se notifică clientului casnic cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de data la care modificarea/completarea urmează să fie efectuată. Modificările/completările se consideră acceptate de către clientul casnic în cazul în care acesta nu comunică, în termen de 30 de zile de la notificarea transmisă de către furnizor, denunţarea contractului de furnizare a gazelor naturale”, se arăta în actele normative amintite.
Piața liberă lovește în populație
„Astfel, circa trei milioane de români au fost trecuți de o construcție legislativă a autorităților românești, în piața concurențială, în condițiile exclusive impuse de una dintre părți – de furnizor. Normalitatea lucrurilor ar fi constat în semnarea noilor contracte de ambele părți, situație în care multe din clauzele actualelor contracte nu ar fi existat. În fapt, majoritatea consumatorilor consideră în mod eronat că datorită faptului că nu au semnat un contract acesta nu li se poate aplica. Au avut grijă autoritățile române să li se poată aplica!”, arată o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI). Această construcție, care favoriza exclusiv furnizorul, dându-i dreptul legal de a impune ce dorește în limitele legii, este cauza creșterii acum a prețului pentru 1,5 milioane de consumatori din România, iar comportamentul ENGIE este doar efectul (specularea) acestor legi, arată președintele AEI, Dumitru Chisăliță.
Ofertele înșelătoare, ignorate luni de zile
„Există furnizori care prezintă un preț de furnizare a gazelor naturale fix, doar pentru o perioadă de câteva luni (de obicei aceste luni coincid cu lunile de vară când consumul este foarte mic sau inexistent, adică aceste prețuri mici nu aduc nici un beneficiu consumatorului), după această perioadă existând un alt preț în contract sau urmând ca furnizorul să stabilească un alt preț, fără a se preciza în baza căror criterii se va stabili acest preț”, atrăgea atenția AEI în luna iulie a acestui an, dar la vremea respectivă ANRE nu era preocupată de acest lucru. „Avem instituții care au obiectul muncii în a verifica abuzuri în piață, care timp 15 luni de zile de când astfel de practici există nu le-au considerat abuzive, chiar dacă noi ca și Asociație le-am sesizat. Avem instituții care puteau să definească printr-un act normativ sau un simplu Ghid de Bune Practici pe piața de gaze și energie, ce tipuri de contracte sunt pe piața de gaze, ce înseamnă Contract cu Preț Fix Condiționat sau Contract cu Preț Fix Necondiționat, dar nu au făcut-o”, se mai arată în analiza realizată de AEI.
ANPC, plătită ca să doarmă
Amenințările autorităților la adresa companiei sunt fie bazate pe necunoașterea legii realizate chiar de ei, fie sunt doar „de ochii consumatorilor”, consumatorii neavând ce face decât să suporte greșelile autorităților (legislația proastă realizată, adevărată cauză a creșterii prețului din toamnă pentru consumatorii de gaze din sudul României) și să îmbogățească o companie străină. ENGIE a respectat OUG 1/2020 și Ordinul ANRE 27/2020, astfel că nu poate fi sancționată conform legii, pentru comportamentul său privind creșterea prețului la gaze din această toamnă. „În conformitate cu legislația în vigoare, ANRE are rolul doar de a verifica respectarea legislației de către un furnizor și nu emite soluții în conflictele comerciale dintre un consumator și furnizorul său. În același timp, ANPC a aprobat, tacit, acest tip de clauze contractuale în toate contractele de gaze și energie, iar acum nu mai poate să întoarcă foaia”, mai arată analiza AEI.
Dacă piața reglementată era o piață a compromisului, unde se stabileau pe sub masă înțelegeri și unde nivelul de profesionalism putea să fie unul limitat, negociatorii fiind piesele forte, piața liberalizată este o piață a speculațiilor și, așa cum vedem, speculatori sunt din plin. Profesioniști care să creeze legi, sisteme, instituții etc. care să limiteze aceste speculații nu avem.
Dumitru Chisăliță, președintele AEI