Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un simplu amănunt juridic riscă să creeze un blocaj parlamentar și guvernamental total, dacă actuala criză politică din România se va prelungi pe termen mediu. Ieșirea PSD de la guvernare și depunerea unei moțiunii de cenzură, care să și treacă la vot, împotriva guvernului din fruntea căruia Ilie Bolojan refuză să plece nu rezolvă decât o parte a acestei crize. Executivul va fi demis, în acest scenariu, iar ce urmează după acest pas este incert. Constituția prevede că președintele României poate dizolva Parlamentul, în cazul în care două propuneri succesive de prim-ministru nu trec de votul Legislativului, într-un interval de 60 de zile. Plecând de la retorica celor din PNL și USR conform căreia dacă PSD va dărâma guvernul Bolojan prin moțiune de cenzură, niciunul dintre cele două partide nu va mai face majoritate parlamentară cu social-democrații, este imposibil să se mai formeze o altă majoritate parlamentară pro-europeană. Se poate, evident, ca USR și PNL să apeleze la AUR, însă președintele Nicușor Dan a arătat clar că, din punctul său de vedere, este exclus să nominalizeze un candidat pentru funcția de prim-ministru care să beneficieze de voturile AUR, SOS România și POT. Dar Constituția mai arată că președintele poate, dacă vrea, nefiind obligat, să dizolve Parlamentul. Dacă o face, în termen de trei luni, trebuie organizate alegeri parlamentare anticipate. Iar în acest moment, în legislația din România nu există reglementări precise care să stabilească modul în care se organizează astfel de alegeri parlamentare anticipate. S-a încercat în 2020 o astfel de reglementare, prin Ordonanță de Urgență, însă a picat la Curtea Constituțională.
Cei șase miniștri PSD și vicepremierul Marian Neacșu urmează să-și depună, astăzi, demisiile din Guvernul condus de Ilie Bolojan. Legea prevede că, în cinci zile, Bolojan este obligat să înainteze aceste demisii și să propună revocarea demisionarilor către președintele României. După alte 15 zile, președintele este obligat să semneze decretele de eliberare din funcție.
Demisia miniștrilor ar reprezenta al doilea pas pe care PSD îl face în procesul de retragere a sprijinului politic pentru actualul premier, după ce, luni, a votat în forurile statutare această retragere a sprijinului. Următorul pas, anunțat, ieri, de Sorin Grindeanu, este depunerea, într-un termen cât mai apropiat, a unei moțiuni de cenzură. AUR, prin vocea liderului George Simion, a precizat, tot ieri, că parlamentarii acestei formațiuni vor vota orice moțiune simplă sau de cenzură care să conducă la dărâmarea Guvernului Bolojan.
În acest context, dacă moțiunea de cenzură va trece de votul Parlamentului și Executivul Bolojan va fi demis, se va intra într-o nouă logică politică. Una mult mai complicată decât cea din vara anului trecut, când s-a format alianța care a instalat Guvernul Bolojan. Atât PNL, cât și USR au votat, în forurile lor statutare, că, dacă PSD va iniția sau dacă va vota, împreună cu AUR, o moțiune de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan, niciunul din cele două partide nu va mai face alianță de guvernare cu PSD.
Problema este că nici PSD, pe de o parte, nici USR împreună cu PNL, UDMR și Minoritățile Naționale, pe de altă parte, nu pot forma o majoritate parlamentară separat care să instaleze un nou guvern. Nu fără voturile AUR. Însă nici în cazul PSD, nici în cazul PNL-USR-UDMR-Minorități, președintele României nu va nominaliza un candidat la funcția de prim-ministru care vine în fața sa cu oferta ca AUR să contribuie la formarea respectivei majorități parlamentare.
Documentul oficial în care scrie că există vid legislativ
Constituția prevede că, într-un termen de 60 de zile, dacă Parlamentul respinge, la vot, două nominalizări de prim-ministru făcute, succesiv, de președintele României, atunci președintele României poate dizolva Parlamentul. Odată dizolvat Parlamentul, practic nu mai există nici Guvern plin, nici Parlament plin care să conducă țara, care să facă legi și care să impună politici publice. Iar ieșirea din acest blocaj este organizarea de alegeri parlamentare anticipate. Alegeri care, tehnic, sunt doar prevăzute în Constituție ca termen și expediate într-o singură propoziție în Legea nr. 208/2015 privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului. Tot tehnic, la acest moment, organizarea efectivă a procesului electoral al alegerilor anticipate nu este reglementată în România.
Acest lucru reiese din nota de fundamentare care a însoțit un proiect de Ordonanță de Urgență nr. 26/2020 a Guvernului Orban, prin care s-a încercat introducerea în legislație a etapelor procedurale pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Potrivit acestui document, „dispozițiile articolului 89 din Constituția României, republicată, prevăd posibilitatea dizolvării Parlamentului României în cazul în care «acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură»”. În aceeași notă se arată că „în situația descrisă de articolul 89, raportat la articolul 63 alineat din Constituție, președintele României poate dizolva Parlamentul, consecinţa fiind convocarea alegerilor anticipate. Legiuitorul însă nu a creat cadrul normativ necesar desfășurării alegerilor anticipate în situația în care Parlamentul ar fi dizolvat”, precum și că „raportat la unele termene, procedurile electorale în cazul alegerilor anticipate, organizate pentru încheierea urgentă a unei perioade de criză, sunt ineficiente”.
Procedurile electorale specifice, netranspuse în legislație
Potrivit aceluiași document, „rezultă că legiuitorul primar a neglijat transpunerea în legislație a procedurii electorale în cazul alegerilor anticipate, alegeri care nu pot fi prevăzute. Cu titlul de exemplu, constatăm contrarietatea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 cu art. 63, alin. (2) din Constituție, referitoare la data organizării alegerilor, întrucât aduce Guvernul în imposibilitatea de a adopta Hotărârea prin care este adusă la cunoștința publică data alegerilor concomitent - în exact aceeași zi - cu momentul dizolvării Parlamentului. Astfel, Legea nr. 208/2015 instituie un termen minimal de 90 de zile, înainte de ziua votării, pentru anunțarea datei alegerilor, în timp ce Constituția României stabilește un termen maximal de 3 luni de zile pentru organizarea alegerilor”.
„Prin urmare, în prezența acestei situații extraordinare generate de faptul că, în cazul convocării de alegeri anticipate, urmare a respingerii de către Parlament a două propuneri de învestitură a Guvernului, stare în care atât autoritatea executivă, cât și cea legislativă ar fi în imposibilitate de a funcționa în parametrii constituționali și constatând inexistența unei propuneri legislative care să reglementeze procedurile de organizare a alegerilor anticipate, reprezentarea corectă a minorităților naționale în organismele electorale, cât și reprezentarea la o dimensiune justă în Parlamentul României a cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, față de vulnerabilitățile semnalate, Guvernul are obligația de a lua măsuri în regim de maximă urgență care să asigure desfășurarea democratică, echitabilă și eficientă a alegerilor parlamentare anticipate, cât și a celor la termen pentru Senat și Camera Deputaților”, se mai precizează în respectiva notă de fundamentare.
Set complet de reguli, introduse, pentru câteva zile, în 2020, într-un proiect de OUG al Guvernului Orban
Guvernul Orban, care a inițiat, la vremea respectivă, acest proiect de OUG, sublinia că „urgența adoptării reglementării decurge din situația excepțională care s-ar crea în cazul în care Guvernul nu ar fi învestit de Parlament în cel mult 60 de zile, iar Parlamentul României ar fi dizolvat de președintele României, astfel încât atât o parte a puterii executive, cât și puterea legislativă ar fi nefuncționale. Dizolvarea Parlamentului și existența unui Guvern interimar creează situația excepțională, deoarece ambele autorități ar fi în imposibilitate constituțională ca în anumite domenii legislative, în special cu caracter organic, să dispună măsuri eficiente în materie economică, sau de a elimina blocajul legislativ din Parlament în materie de reformă instituțională, situație care determină urgența în adoptarea reglementărilor legale inexistente până la momentul prezentului act normativ cu privire la desfășurarea, cu celeritate, prin procedură specială, a alegerilor parlamentare anticipate”.
Rezultă, astfel, fără echivoc, că, până la momentul redactării acestui proiect de OUG, în 2020, nu existau în legislația primară reglementări care să acorde eficiență juridică dispozițiilor constituționale care prevăd organizarea alegerilor parlamentare anticipate. În aceste condiții, ordonanța introducea, la articolul 5 alineat 7 din Legea nr. 208/2015, reglementarea că „în cazul alegerilor parlamentare anticipate, numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor, pentru fiecare circumscripţie în parte, este cel prevăzut în anexa nr. 1”.
Aceeași ordonanță introducea un articol 6 indice 1, conform căruia „alegerile parlamentare anticipate se desfăşoară în cadrul perioadei de 3 luni de la data dizolvării Parlamentului, prevăzută de articolul 63 alineat 2 din Constituţia României, republicată”, că „în cel mult 5 zile de la data dizolvării Parlamentului, Guvernul stabileşte, prin hotărâre, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente, data votării, calendarul operaţiunilor electorale, cheltuielile şi măsurile tehnico-organizatorice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor parlamentare anticipate”, că „în cel mult 5 zile de la data dizolvării Parlamentului, Guvernul alocă, prin hotărâre, fondurile necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor parlamentare anticipate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului”, că „în cazul alegerilor parlamentare anticipate, data desfăşurării acestora se stabileşte cu cel puţin 50 de zile înaintea votării. În acest caz, termenele prevăzute de prezenta lege, cu excepţia celor de 24 de ore şi a celor care se referă expres la alegerile parlamentare anticipate, se reduc la jumătate. Dacă din operaţiunea de reducere la jumătate a termenelor rezultă fracţiuni de zile egale sau mai mari de 12 ore, rotunjirile se fac în plus; fracţiunile mai mici de 12 ore nu se iau în calcul” și că „în cazul alegerilor parlamentare anticipate, campania electorală începe în ziua următoare celei în care se constată rămânerea definitivă a candidaturilor şi se încheie cu 24 de ore înainte de momentul începerii votării”.
Curtea Constituțională a picat ordonanța. Iar modificările propuse acum 6 ani au fost anulate
Ei, bine, nimic din reglementarea propusă, atunci, de Guvernul Orban nu se află astăzi în vigoare, deoarece OUG 26/2020 a picat la Curtea Constituțională, după ce a fost atacată de Avocatul Poporului.
Instanța de contencios constituțional susține, în motivarea Deciziei nr. 150 din 12 martie 2020, că „noua reglementare elimină condiția restrictivă și permite alegătorului să voteze în orice secție de votare, independent de circumscripţia electorală unde îşi are domiciliul sau reşedinţa”. Curtea a observat că modificarea operată prin actul supus controlului înlătură efectele juridice pe care legea veche le atribuia unor elemente esențiale ale exercitării dreptului de vot, respectiv dreptului de a fi ales al cetățeanului (domiciliul sau reşedinţa) și lipsește de efecte juridice dispozițiile articolului 4 din Legea nr. 208/2015 privind constituirea circumscripţiilor electorale la nivelul celor 41 de judeţe și al municipiului Bucureşti, precum și pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, potrivit cărora numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare prevăzute de lege, numărul locuitorilor fiind determinat de populaţia care are domiciliul în respectiva circumscripţie electorală.
Ca atare, singura reglementare în vigoare, în zilele noastre, cu privire la organizarea alegerilor parlamentare anticipate constă într-o singură propoziție, edictată la articolul 5 alineat 7 din Legea nr. 208/2015, conform căreia „în cazul alegerilor anticipate se iau în calcul datele utilizate la ultimele alegeri la termen”. Formulare vagă și inaplicabilă în viața reală, în caz de criză politică, guvernamentală și parlamentară.
Citește pe Antena3.ro
