Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cele cinci iniţiative legislative de modificare și completare a Legii educației fizice și sportului nr.69/2000, puse recent pe masa senatorilor, sunt inițiate de deputatul USR Brian Cristian și vizează reforma Agenţiei Naţionale pentru Sport (ANS) și stabilirea unor reguli mai stricte pentru federaţiile sportive și pentru autoritățile care alocă bani publici pentru sport.
Potrivit inițiatorului, acest pachet a fost propus ca urmare a auditului făcut de Curtea de Conturi la ANS, care a scos la iveală că 1 miliard de lei a fost dat federaţiilor sportive fără să se respecte reguli sau criterii.
„Curtea de Conturi a venit cu recomandări pe care le-am transformat într-un pachet de 5 inițiative legislative:
1. Registrul Național al Premierilor Sportive din Fonduri Publice – un instrument public care va arăta clar cine a primit premii, pentru ce performanță, din ce buget și în ce sumă.
2. Transparență obligatorie pentru federațiile sportive – Reguli mai stricte privind buna guvernanță și transparența la care vor fi supuse federațiile sportive, cu interdicția de a mai beneficia de finanțări publice dacă nu respectă reglementările legale.
3. Obligația ANS de a publica rapoartele de audit și sancțiunile aplicate – pentru responsabilizarea reală a celor care gestionează bani publici.
4. Excluderea de la premiere a funcționarilor fără contribuții la performanța sportivă – premiile vor merge exclusiv către sportivi și antrenori, nu către birocrați.
5. Criterii clare și unitare pentru finanțare – toate autoritățile care alocă bani publici pentru sport vor fi obligate să stabilească proceduri transparente, algoritmi de calcul și criterii măsurabile”, a transmis deputatul, pe pagina sa de Facebook.
Registrul Premierilor va arăta clar cine a fost premiat, pentru ce și cu ce sumă
Una dintre inițiative vizează instituirea unui Registru național al premiilor acordate din fonduri publice.
„În perioada 2021-2024, Agenția Națională pentru Sport (ANS) a alocat aproximativ 1 miliard de lei către Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) și federațiile naționale, toate acestea fără un control intern sau criterii clare și transparente. În același timp, sportivii care au adus rezultate au rămas neplătiți: sunt peste 87 de milioane de lei în premii promise și neonorate la finalul anului 2023. În schimb, angajații ANS au încasat aproape 12 milioane de lei în mod nejustificat. Sunt informații din raportul auditului realizat de Curtea de Conturi, care atrage atenția asupra lipsei controalelor, a metodologiei și a oricărei forme de responsabilitate în modul în care au fost cheltuiți banii publici”, se arată în expunerea de motive.
Raportul Curţii de Conturi confirmă, practic, ceea ce s-a spus de mai multe în spaţiul public, și anume că distribuirea fondurilor se face discreţionar, fără transparenţă sau criterii unitare, iar „în lipsa unui registru naţional, aceste premieri din fonduri publice scapă oricărei forme de control şi lasă loc abuzurilor”.
Prin urmare, pentru a corecta aceste derapaje, unul dintre proiecte prevede instituirea Registrului Național al Premierilor Sportive din Fonduri Publice, o evidență publică centralizată care va fi gestionată de Agenția Națională pentru Sport și va arăta clar cine a fost premiat, pentru ce rezultat, cu ce sumă și din ce sursă bugetară.
Amenzi de până la 10.000 de lei
În Registru vor fi publicate, obligatoriu: „numele tuturor persoanelor premiate - de la sportivi, antrenori și alte categorii de personal - instituția care a acordat premiul, performanța sportivă recunoscută, ramura sportivă, anul acordării premiului și suma acordată”, iar informațiile vor fi disponibile pe site-ul ANS, într-un format ușor de consultat și actualizat constant.
Practic, toate instituțiile care acordă premii din fonduri publice vor fi obligate să transmită datele către ANS în cel mult 5 zile de la acordarea premiului.
Nerespectarea acestor prevederi va atrage sancțiuni între 3.000 și 10.000 lei, iar în cazul unor abateri grave sau repetate, vor pierde dreptul de a primi fonduri publice pentru activități sportive.
„Acest pas este și o reparație morală pentru toți sportivii și antrenorii care muncesc cinstit, fără pile sau sprijin politic, și care, din păcate, sunt lăsați pe dinafară”, susține deputatul USR.
Excluderea de la premiere a funcţionarilor
Un al doilea proiect legislativ are ca scop excluderea funcționarilor de la premierile sportive.
„Premierea sportivilor este una dintre cele mai sensibile teme din sportul românesc şi ar trebui să aibă la bază exclusiv performanța, munca şi sacrificiile celor care urcă pe podium şi duc steagul României în lume. (…) Una dintre problemele grave depistate de auditul Curții de Conturi se referă chiar la acest sistem de premiere. În lipsa unor norme clare şi publice, regulile se fac din pix, iar criteriile de acordare a sumelor sunt cunoscute doar de către cei din interior. Sportivii şi federațiile se trezesc în faţa unor decizii luate fără nicio justificare, o situație care încurajează abuzurile şi favorurile. Acest haos normativ permite, de exemplu, ca un angajat al unei federații, al ANS sau chiar un funcționar fără nicio contribuție directă la performanță să primească sume mai mari decât sportivii care obţin medaliile”, se arată în expunerea de motive.
Prin urmare, inițiativa legislativă completează Art. 67¹ din Legea Sportului (L. 69/2000), prin introducerea unui alineat care interzice explicit „acordarea de premii către personalul salariat din cadrul federațiilor sportive naționale, Agenţiei Naționale pentru Sport şi direcțiilor județene pentru sport şi tineret, Direcției pentru Sport şi Tineret a Municipiului București, complexurilor sportive naționale şi unităților de administrare a bazelor sportive, respectiv a cluburilor sportive de drept public pentru performanțele sportive realizate de sportivi”.
Astfel, „premiile vor merge exclusiv către sportivi și antrenori, nu către birocrați”, spune inițiatorul, precizând că e o corecție de bun-simț, care sprijină cu adevărat performanța sportivă.
Transparență obligatorie pentru federații
Cea de-a treia inițiativă din cele cinci introduce reguli mai stricte privind buna guvernanță și transparența la care vor fi supuse federațiile sportive, cu interdicția de a mai beneficia de finanțări publice dacă nu respectă reglementările legale.
Cu toate că legislația în vigoare stabileşte în termeni generali obligațiile pe care federațiile sportive naționale care primesc finanțare de la bugetul de stat le au cu privire la transparență, în practică acestea s-au dovedit insuficiente deoarece prevederile lasă loc de interpretări, spune Brian Cristian, iar acest lucru „a permis unor federaţii să funcţioneze pur şi simplu fără să publice date minime despre organizare şi finanţare, respectiv modul în care sunt cheltuite fondurile”.
Inițiativa introduce, practic, noi obligații pentru federațiile sportive naționale care primesc finanțare de la bugetul de stat, prin intermediul ANS: „Se adaugă obligația publicării Regulamentului de Organizare şi Funcționare şi se introduce cerința expresă ca sursele de finanţare, bugetul, bilanțul contabil şi execuția bugetară anuală să fie publicate în termen de cel mult 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar. În plus, termenul de actualizare a informațiilor pe site să fie clar definit: maximum 5 zile de la orice modificare”.
Totodată, printre noile obligații ale federațiilor se numără publicarea grilei de salarizare, cuantumul remunerațiilor şi al altor venituri obținute prin contracte de activitate sportivă, calitatea în care persoanele respective participă la activitatea sportivă, Registrul imobilizărilor, precum şi declarațiile de avere şi interese.
O altă modificare importantă stabileşte că autoritățile publice nu pot acorda finanțare cluburilor sportive publice şi private care sunt finanțate în proporție de cel puțin 50% din fonduri publice, dacă aceste cluburi nu și-au publicat pe pagina lor de internet datele şi informațiile cerute de lege.
Rapoarte anuale de control şi lista sancţiunilor aplicate
A patra inițiativă introduce obligația ca ANS să publice, anual, pe site, rapoartele de control şi audit efectuate asupra structurilor sportive care beneficiază de finanţare publică și lista completă a sancţiunilor aplicate, cu scopul de responsabilizare a celor care gestionează bani publici.
Deși prin ANS sunt direcționate sume importante din bugetul de stat către federații, cluburi, instituții şi organizații, aceasta „nu desfăşoară acțiuni de control şi audit, cu toate că are în subordine structuri cu atribuții de control şi monitorizare, nici nu publică rapoarte de control, astfel încât să fie asigurat principiul transparenței cheltuirii banilor publici”, precizează inițiatorul.
Criterii clare, măsurabile și unitare pentru finanțare
O altă propunere legislativă stipulează că toate autoritățile care alocă bani publici pentru sport vor fi obligate să stabilească proceduri transparente, algoritmi de calcul și criterii măsurabile.
„Lipsa de transparență, predictibilitate şi coerență descrie cel mai bine în acest moment modul în care autoritățile publice locale alocă fonduri pentru structurile sportive. Pentru că nu există criterii minime obligatorii, în multe situații finanțările se fac după bunul plac al decidenților locali, fără ca structurile sportive să aibă şansa de a înțelege cum funcționează procesul, ce şanse au sau ce documente trebuie să pregătească. Abuzurile care se petrec prin decizii arbitrare şi favoruri politice duc la discrepanțe uriaşe între cluburile care îşi fac treaba onest şi generează performanţă şi altele care beneficiază de sprijin doar pe criterii subiective”, spune inițiatorul în expunerea de motive.
Astfel, proiectul completează art. 71 din Legea nr. 69/2000 cu două alineate noi, care introduc obligația ca orice finanțare publică acordată structurilor sportive să fie făcută doar în baza unei cereri şi pe baza unor criterii clare, stabilite prin regulament propriu.
„Mai precis, fiecare autoritate publică finantatoare va trebui să elaboreze un regulament propriu de selecție şi evaluare; să publice acest regulament înainte de lansarea apelului; să includă în el detalii precum procedura de aplicare, modul de aplicare a criteriilor, algoritmul de calcul al sumelor, dar şi principii ca performanţa sau tradiția sportivă, respectiv să introducă prevederi ca etica şi imparțialitatea membrilor comisiilor de evaluare”, explică inițiatorul în documentul care însoțește proiectul.
Citește pe Antena3.ro
