INTERVIU
Profesorii au absentat de la examenul de titularizare. Ca si-au gasit slujbe mai bine platite este o ipoteza. Pe de alta parte, negociatele majorari salariale sunt inca sub semnul intrebarii, dupa cum spune chiar ministrul Educatiei, Alexandru Athanasiu.
CATALIN PRUTEANU
Alexandru Athanasiu: Noi am spus urmatorul lucru: ca, prin contractul colectiv de munca, incheiat la 19 decembrie 2003, Ministerul Educatiei si Cercetarii isi asuma cateva obligatii. Intre acestea figura un proiect de act normativ care sa duca in medie la cresterea cu 5% a salariilor. Lucru care s-a petrecut prin Ordonanta 38. O a doua obligatie, tot in domeniul salarizarii, pe care si-a asumat-o atunci ministerul, a fost ca pana la sfarsitul semetrului I al anului 2004, cu alte cuvinte pana la data de 30 iunie, noi sa elaboram un proiect de act normativ, de lege, prin care sa se reaseze grila de salarizare. Deci noi nu spuneam acolo ca vor creste salariile si asa mai departe. Sigur ca o reasezare de grila putea sa insemne si acest lucru.
Citește pe Antena3.ro
Sunt posibile reduceri de posturi
Eu vreau sa va spun ca deja, in timp, deci nu neaparat numai acum, a fost redusa schema de personal sau, mai corect spus, schema de posturi. Pe de alta parte, totusi, in invatamant nu putem opera cu criteriile cu care se opereaza in domeniile economice, unde lipsa resurselor nu mai justifica personal care sa desfasoare acea activitate. Sigur ca rationalizarea retelei scolare poate implica reduceri de posturi, dar cu ratiune si cu utilitate. Numarul elevilor poate sa scada si atunci nu se mai pot alcatui norme didactice la nivelul de acum.
Acum depinde, pentru ca noi, potrivit acestui proiect de grila, aveam in vedere introducerea anumitor sporuri, cum ar fi sporul de stabilitate, de stres. Sigur ca depinde de vechimea in invatamant. Eu ce pot sa spun? Ar fi cresteri intre 300.000 si un milion.
Invatamantul nu mai e atractiv
24,63%, mai exact. Cred ca exista mai multe explicatii si eu n-as fi atat de transant in a alege doar una dintre ele, cum s-a spus ca e un dezinteres. Nu cred ca e un dezinteres. Anul trecut au fost 45.000 de posturi si 66.000 de candidati. In primul rand, noi, anul acesta, am permis suplinitorilor care au luat note foarte bune anul trecut sa ramana pe post. Asadar, unii s-au gandit ca mai bine raman in postura de suplinitori decat sa participe la concurs. Sigur, mai exista si explicatia pe care o dau si unii jurnalisti, in sensul ca n-ar fi extraodinar de atractiv invatamantul. Mai degraba cred ca tinerii absolventi isi cauta o cariera si in alte domenii care pot fi mai atractive din punct de vedere al salarizarii.
Grila era de vina
Dat fiind referentialul pe care l-am avut eu in vedere, cred ca explicatia nu sta nici intr-o mai scazuta exigenta a profesorilor si nici intr-o mai buna pregatire a elevilor. Eu cred ceea ce am spus in mod public, ca modul de evaluare a lucrarilor, modul de examinare a fost net in favoarea elevilor, mult mai firesc, si am in vedere in concret faptul ca am abandonat dupa un an sistemul de grila, nu pentru ca a generat disfunctionalitati evidente, cunoscute si relatate in presa vremii, dar conceptual mie mi s-a parut o mare greseala.
Informatiile care au fost prezentate in presa au fost luate de pe portalul Ministerului Educatiei. Si au fost foarte multe mesaje pe Internet date de aceste persoane care spuneau "ni s-au cerut niste bani".... Toate erau anonime, vreau sa va spun. Mai exista asemenea obiceiuri si ele sunt blamabile, sunt condamnabile. Pe de alta parte, eu sunt de formatie jurist si cred ca, pana nu exista o proba clara, identificabila, persoana care face o asemenea afirmatie si nu probeaza aceste lucruri, doar pe chestiuni anonime, e complicat sa iei masuri.
Fara examen intr-a IX-a
Cred ca, in timp, trebuie sa nu mai aiba loc asemenea teste. In timp, intr-un ciclu de scolaritate. Eu cred ca, pe de o parte, nu mai trebuie sa modificam de la an la an, pentru ca nu e foarte corect fata de elevi, pentru ca ei trebuie sa stie cand intra in clasa a V-a cum va fi examenul de final de gimnaziu. Tinand seama de generalizarea sistemelor de notare, care au fost experimentate in acest an - ele vor intra obligatoriu acum in clasa a VIII-a - si noi, in anii urmatori, vom avea pentru fiecare clasa de gimnaziu asemenea criterii de notare. In momentul in care vom acoperi toate clasele din ciclul gimnazial cu o evaluare pe baza de criterii de notare, in acel moment consider ca nu va mai fi necesara o modalitate speciala de selectie la finele gimnaziului.
Nu. Nu. Eu nu sunt adeptul acestei formule. Orice e posibil sa apara, dar nu in mandatul meu. Eu cred ca vom gasi o formula mult mai acomodabila cu realitatea si mult mai echitabila pentru cei care si-au castigat locul la liceu.
Manualele se lupta pe piata libera
Aceasta este o intrebare care poate genera multe raspunsuri. Manualul alternativ este o formula moderna de educatie. Eu consider ca manualul alternativ este solutia prezentului si a viitorului. Solutia permanenta este insa manualul de calitate din punct de vedere al standardului educational. Indiferent ca vorbim de manuale unice sau de manuale alternative, numitorul comun care trebuie sa lege anumite optiuni, daca avem alte optiuni decat manualul alternativ, este calitatea din punct de vedere educational.
Vedeti, editurile sunt societati comerciale, indubitabil. Deci ele lucreaza pe ideea de profit, pe ideea de a ocupa o piata, de a avea o durabilitate a activitatii si asa mai departe. Noi am considerat cateva principii care sa ordoneze materia licitatiilor pe manuale scolare. Primul principiu: principiul pietei libere. Doi: principiul protectiei sociale a elevilor. Trei: principiul transparentei. Pentru prima data, in acest an, orice manual care corespundea standardului de calitate, la cererea editurii, este acreditat de Ministerul Educatiei. Pe el va scrie "Manual acreditat de Ministerul Educatiei si Cercetarii".